Senatorul Titus Corlățean readuce în prim-plan cazul familiei române Samson din Suedia, ai cărei copii, Sara și Tiana, au fost separați de părinți de serviciile sociale suedeze, într-un dosar devenit simbol pentru disputele privind limitele intervenției statului în viața de familie.
În două postări publicate pe Facebook, Corlățean lansează acuzații extrem de dure la adresa sistemului suedez de asistență socială, care a ajuns să trateze copiii ca și cum ar aparține statului, nu familiei. Senatorul spune că problema depășește cazul Samson și descrie un „derapaj structural” al unor sisteme nord-europene de protecție a copilului, în care principiul „interesului superior al copilului” este folosit pentru a justifica separări abuzive de părinți.
„Ți se rupe inima”
În prima postare, Titus Corlățean distribuie un video despre intervenția poliției și a serviciilor sociale suedeze într-un alt caz, în care un copil este preluat cu forța din familie. Senatorul prezintă imaginile drept o mostră a modului în care autoritățile suedeze acționează în astfel de situații.
„Vă prezint o primă mostră a modului abominabil de acțiune al poliției și ‘asistenței sociale’ suedeze”, scrie Corlățean, adresându-se inclusiv Ambasadei Suediei la București.
Senatorul vorbește despre un tată suedez care încearcă să filmeze intervenția și să le spună agenților că îi sunt încălcate drepturi fundamentale, în timp ce pe fundal se aud strigătele copilului.
„Pe fundal se aud strigătele disperate ale băiatului, înghesuit cu forța de o namilă în uniformă în mașină. Ți se rupe inima”, afirmă Corlățean.
Potrivit fragmentului tradus publicat de senator, tatăl le spune agenților că are dreptul să filmeze intervenția, că vrea identitatea tuturor celor implicați și că preluarea copilului ar fi ilegală. „Tocmai ați încălcat Constituția și drepturile fundamentale ale fiului meu”, este una dintre replicile tatălui în postarea senatorului.
Acuzații de „problemă structurală” în sistemul nordic
Corlățean notează că astfel de situații nu ar fi simple accidente, ci expresia unui sistem care a ajuns să funcționeze împotriva propriului scop declarat.
„În realitate, e o problemă structurală, sistemică, pe scară largă a sistemului Nordic de asistență socială. Un derapaj incredibil spre forme lipsite de umanitate, dar în care vei regăsi interese, complicități și bani, foarte mulți bani”, scrie senatorul.
El contestă felul în care este invocat în asemenea dosare principiul „the best interest of the child”, adică interesul superior al copilului, întrebând dacă smulgerea unor minori din familiile lor poate fi justificată în numele acestui principiu.
Mesajul senatorului este construit ca un avertisment public: imaginile prezentate sunt doar începutul unei serii de dezvăluiri despre ceea ce el numește „fața hidoasă” a sistemului suedez de protecție a copilului.
Cazul Samson, prezentat în plenul Senatului
Într-o a doua postare, Titus Corlățean anunță că a abordat cazul în plenul Senatului, în contextul unei propuneri legislative privind relațiile dintre părinți și copii și drepturile copilului.
Senatorul a vorbit despre „interesul superior al copilului” și despre drepturile parentale, acuzând faptul că unele sisteme naționale din nordul Europei, începând cu cel suedez, au împins interpretarea acestor principii într-o extremă periculoasă.
„Am descris modul în care sisteme naționale din spațiul nord-european, începând cu cel al asistenței sociale din Suedia, au derapat grav în interpretarea acestor principii spre o extremă care consacră ‘dreptul de proprietate al statului’ asupra copiilor, în detrimentul drepturilor parentale”, a transmis Corlățean.
În acest context, senatorul a prezentat „în mod detaliat” cazul familiei de români creștini Samson din Suedia. Familia Daniel și Bianca Samson se luptă din decembrie 2022 pentru recuperarea fetelor Sara și Tiana, preluate de serviciile sociale suedeze, caz care a determinat anterior și demersuri ale autorităților române. Senatul României a publicat în 2024 o informare în care cazul era descris drept o dramă a unei familii de români ale cărei două fete au fost luate de la școală de administrația socială suedeză.
Corlățean cere o linie de acțiune politică
Senatorul afirmă că reacția colegilor din Senat a fost una de șoc, dar și de disponibilitate pentru acțiune. El spune că a propus o linie politică de intervenție, invocând un precedent din 2022, când Senatul României a acționat unanim într-un alt caz al unei familii românești aflate într-o situație similară în vestul Europei.
„Această instituție a acționat exemplar, în unanimitate, la propunerea mea, în 2022, într-un alt caz al unei familii de români abuzate în alt stat vest-european. Și a contat politic atunci”, afirmă Corlățean.
Potrivit acestuia, în acel caz, prin presiune politico-diplomatică și prin mobilizarea comunităților românești din diaspora și din țară, statul român a obținut reîntregirea familiei și repatrierea cetățenilor români.
Senatorul sugerează că aceeași formulă trebuie aplicată și acum, în cazul Samson: acțiune politică, demersuri parlamentare, presiune diplomatică și solidaritate publică.
„Vom acționa din nou în perioada următoare, inclusiv prin intermediul Parlamentului României”, anunță Titus Corlățean, mulțumindu-le anticipat colegilor din toate grupurile parlamentare.
Suedia, sub presiune publică și politică
Cazul Samson a ajuns să fie invocat nu doar ca dramă de familie, ci și ca test al capacității statului român de a-și apăra cetățenii în fața unor decizii ale altor state europene. În 2025, cauza Samson împotriva Suediei a fost înregistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar în februarie 2026 cererea a fost declarată inadmisibilă, potrivit bazei oficiale CEDO.
Organizația ADF International, care a susținut cazul familiei, afirmă că fetele au fost îndepărtate din familie după o acuzație de abuz despre care susține că a fost retrasă, iar ancheta penală ar fi fost închisă fără probe, copiii rămânând totuși separați de părinți.
În plan politic, însă, mesajul lui Titus Corlățean este că România nu ar trebui să trateze cazul ca pe o simplă procedură administrativă suedeză, ci ca pe o problemă de drepturi fundamentale, de protecție a familiei și de respect față de cetățenii români.
