Prima reacție a lui Viorel Pașca după ce a scăpat de controlul judiciar: Din punctul meu de vedere, a fost legal

Viorel Paşca a acordat un amplu interviu pentru Euronews după ce atât el cât și soţia sa, cei trei fii ai lor şi coordonatoarea activităţii azilelor ilegale din Bihor au fost scoşi de sub control judiciar, luni, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa a respins astfel ca nefondată contestaţia procurorilor, care ceruseră arestarea preventivă a celor şase.

Își susține nevinovăția

Viorel Paşca susține în continuare că este nevinovat și are conștiința împăcată.

„Când știi că nu ești vinovat de lucrurile de care ești acuzat, aștept în speranța că cei care te judecă, care analizează cazul vor avea discernământ și vor hotărî așa cum trebuie să hotărască, să ia măsurile care se impun”, a spus Viorel Pașca, pentru Euronews.

Administratorul căminelor spune că deocamdată nu știe dacă își va relua activitatea. Așteaptă să vadă cum se va finaliza dosarul.

„Cum vom face asta e mai greu de spus. La ora actuală, sunt zeci de camere pregătite, sute de paturi care pot adăposti unde putem îngriji bolnavi. Nu știu dacă și în ce condiții vom face acest lucru.”, a mai spus acesta.

„Din punctul meu de vedere, a fost legal”

Omul susține că nu a încălcat legea.

„Aș încerca să discut cu instituțiile abilitate să se deplaseze frumos aici, să vadă, deși știu condițiile în care au fost îngrijiți acești oameni și să ajungem la un consens. Să găsească o soluție legală cu sau fără ghilimele. Din punctul meu de vedere, a fost legal.

Să găsească o soluție prin care oamenii care au nevoie de ajutor să poată fi ajutați. E destul de anormal ca la ora actuală să fie o grămadă d oameni pe străzi, să doarmă în condiții improprii, iar aici să fie condiții de lux și să stea goale. Ar trebui găsită o soluție pentru situația asta.”, a mai declarat Viorel Paşca.

Susține că nu a dorit să facă azil

„Când vorbim de legalitate, statul își imaginează un azil, un centru unde oamenii sunt instituționalizați, ținuți acolo sub anumite forme. Eu niciodată nu am văzut lucrurile în felul ăsta.

Mi-am propus să construiesc sau să amenajez case pentru oameni care nu au unde să locuiască. Asta mi-am propus, nu să fac azil.

Ar trebui gândit cumva să se legalizeze un astfel de sistem, adică oamenii să locuiască în case normale de locuit, cu condiții bune, tratament adecvat, dar fără acele standarde înalte care se pun la ora actuală pentru azilele de stat.”, mai spune administratorul căminelor.

Despre acuzațiile procurorilor DIICOT

Procurorii DIICOT spun că oamenii nu ar fi primit tratament, erau izolați și li se luau actele și telefoanele la centrul din Dumbrava, dar Pașca spune că nimic nu este adevărat.

„Nu e adevărat. Ei de unde știu? Dacă era așa cum spui ei, poate că eram arestat acum.

S-a constatat că nu e așa. Judecătorul a constatat că bolnavii erau îngrijiți, în condiții normale, iar alternativa era strada. Lucrurile nu au fost chiar așa.

Nu am luat telefonul nimănui. Omul l-a predat pentru că regula e fără telefon. Poți să vorbești la telefon, dar nu îl ții la tine acolo din multe alte motive. Omul nu a fost obligat.

Când a fost adus din București, cu ambulanța, nu a primit acordul meu să fie adus până nu a semnat că e de acord cu condițiile de la Dumbrava: fără țigări, fără băutură, să se spele.

Au fost oameni care au refuzat să stea la Dumbrava pentru că trebuiau să se spele.”, a încheiat acesta.

CA Bucureşti a respins ca nefondată contestaţia procurorilor

„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi (n. red. – Viorel Paşca, soţia sa şi cei trei fii) împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti”, se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a desfiinţat „în parte” încheierea din 2 iulie, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând, respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT cu privire la cei şase inculpaţi.

„Înlătură dispoziţia privind luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţi (…) şi menţine dispoziţiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti, a cărei hotărâre este definitivă.

Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.