Noul guvern al Ungariei se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a reconsidera un plan de suspendare a vizelor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene, companiile şi organizaţiile de afaceri avertizând că o interdicţie bruscă ar putea afecta producţia într-o piaţă a muncii deja tensionată, transmite Reuters, informează News.ro.
Peter Magyar nu va permite accesul muncitorilor străini
Partidul Tisza al premierului Peter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban după victoria categorică din alegerile din 12 aprilie, a anunţat că va opri de luna viitoare emiterea vizelor pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene.
”Nu vom permite muncitorilor străini să ia locurile de muncă ale ungurilor şi să reducă salariile”, a transmis partidul Tisza în programul său electoral, provocând îngrijorare în rândul unora dintre cei mai mari investitori străini din Ungaria.
Reprezentanţii mediului de afaceri avertizează însă că economia ungară depinde deja în anumite sectoare de forţa de muncă străină.
Sandor Baja, directorul regional al companiei de recrutare Randstad pentru Ungaria, România şi Cehia, a declarat că o interdicţie totală pentru muncitorii din afara UE nu ar fi sustenabilă pe termen lung.
”O interdicţie completă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene nu ar fi viabilă pe termen lung”, a spus Baja pentru Reuters.
El a subliniat că mari segmente ale forţei de muncă din Ungaria urmează să iasă la pensie în următorul deceniu şi şi-a exprimat speranţa că guvernul va ţine cont de ”raţionalitatea economică”.
Muncitorii străini reprezintă doar aproximativ 2% din forţa de muncă a Ungariei
Potrivit datelor oficiale, muncitorii străini reprezintă doar aproximativ 2% din forţa de muncă a Ungariei. Spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia, Ungaria nu a beneficiat de un aflux masiv de refugiaţi ucraineni care să atenueze deficitul de personal.
Cu toate acestea, liderii de afaceri afirmă că anumite sectoare, în special producţia industrială şi serviciile, depind puternic de muncitorii străini.
Akos Janza, preşedintele Camerei Americane de Comerţ din Ungaria, a declarat că angajaţii străini, atât muncitori calificaţi, cât şi necalificaţi, reprezintă până la 20% din personalul unor companii.
”Avem o companie membră care ar trebui să elimine complet un schimb de producţie fără muncitorii străini”, a spus Janza, referindu-se la o companie din sectorul manufacturier.
Sandor Baja a afirmat că Ungaria are încă un potenţial neexploatat de aproximativ 400.000 de persoane apte de muncă, inclusiv tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani şi locuitori ai oraşelor mici, însă mobilitatea redusă limitează capacitatea acestora de a acoperi deficitul de personal.
Robert Keszte, şeful Camerei de Comerţ Germane din Ungaria, a avertizat că suspendarea vizelor ar afecta puternic economia.
”În opinia noastră, economia ungară nu poate funcţiona în acest moment fără muncitori din ţări terţe”, a declarat acesta săptămâna trecută.
