Complot planificat dintr-o închisoare din New York: Cum a coordonat un agent iranian atacul eșuat asupra unei baze RAF

Dintr-o închisoare din New York, un comandant al unei grupări teroriste iraniene a contribuit la coordonarea unui complot eșuat care viza un atac asupra unei baze aeriene cheie a Forțelor Aeriene Britanice (RAF), utilizată de SUA în contextul conflictului cu Iranul, susțin procurorii federali într-un nou act de acuzare, notează CNN.

Mesaje codificate

Bărbatul, Mohammad Dawood Al-Saadi – care deține cetățenie iraniană și irakiană – este acuzat că a folosit mesaje codificate în timpul apelurilor telefonice către familia sa pentru a transmite instrucțiuni altor două persoane. Acestea din urmă au încercat să faciliteze atacul asupra bazei RAF Fairford, unde erau staționate bombardiere americane de tip B-1.

Potrivit procurorilor, Al-Saadi – care are legături cu gruparea Kataib Hezbollah – se afla deja în detenție în momentul în care a început să coordoneze atacul. El fusese arestat la începutul acestui an sub acuzații multiple, legate de presupusa sa implicare în comploturi teroriste pe teritoriul SUA și în atacuri în Europa, fiind încarcerat la Metropolitan Detention Center, o unitate de detenție federală din Brooklyn, New York.

Noul act de acuzare, emis marți de un mare juriu din New York, atribuie planificarea atacului unor presupuși agenți militari iranieni.

Conform documentului, Al-Saadi a coordonat complotul împreună cu Mohsen Mohajeri – un agent al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (o ramură a forțelor armate iraniene) – și cu un alt cetățean iranian, Mohammad Ali Al-Hassani. Cei doi au fost puși sub acuzare alături de Al-Saadi.

În luna septembrie, poliția britanică a fost alertată cu privire la prezența a trei vehicule suspecte care se îndreptau spre baza aeriană. Poliția a reținut șapte bărbați sub suspiciunea de implicare într-un complot terorist; aceștia au fost ulterior eliberați sub condiții stricte, după ce în dube nu au fost descoperiți explozibili.

Planul presupunea utilizarea acelor vehicule – încărcate cu combustibil – pe post de dispozitive explozive improvizate transportate cu autovehicule, au declarat pentru CNN mai multe surse informate despre acest caz.

Mai mulți dintre acești bărbați au fost arestați din nou la sfârșitul lunii octombrie, după ce autoritățile britanice au indicat o probabilitate ridicată ca Gardienii Revoluției Islamice din Iran să fi fost implicați în presupusul complot vizând baza aeriană.

Documentele judiciare detaliază modul în care cei trei bărbați ar fi pus la cale complotul.

Potrivit acestor documente, Al-Hassani a coordonat etapele inițiale ale planului. Se presupune că acesta a dispus supravegherea bazei și a plătit persoane neidentificate pentru a procura dube și butoaie cu combustibil. De asemenea, potrivit procurorilor, el a păstrat legătura cu șoferii pe măsură ce aceștia se apropiau de obiectiv, inclusiv în momentul în care s-au întâlnit cu personalul de securitate al bazei.

Legături la nivel înalt

Procurorii susțin că Al-Saadi a folosit pseudonime pentru a le cere membrilor familiei sale din Irak să transfere fonduri în sprijinul complotului. Totodată, le-a solicitat acestora să îi transmită lui Mohajeri mesaje referitoare la „muncă” – un termen pe care, potrivit procurorilor, el îl folosea anterior pentru a desemna atacuri teroriste.

Într-o conversație telefonică din luna iulie, menționată în documentele instanței, Al-Saadi a întrebat-o pe sora sa dacă „vechea lor muncă” a fost anulată sau suspendată. Aceasta ar fi răspuns: „nu este anulată”.

Cu ani înainte de arestarea sa, Al-Saadi ar fi colaborat strâns cu Qasem Soleimani, comandantul de lungă durată al forței Quds din cadrul Gărzilor Revoluționare Iraniene, înainte ca influentul comandant militar să fie ucis într-un atac aerian american țintit, în 2020.

Procurorii susțin că Al-Saadi era pentru Soleimani ca un fiu și că ar fi trebuit să se afle alături de acesta în momentul în care comandantul a fost ucis.

De asemenea, procurorii afirmă că Al-Saadi a fost o persoană „apropiată” de fostul Lider Suprem al Iranului, Ali Khamenei, și că l-a avertizat pe dictator, cu trei zile înainte ca SUA să declanșeze războiul, „cu privire la un posibil atac american împotriva Iranului”.

Khamenei, care a condus Iranul timp de aproape patru decenii, a fost ucis în primul val de atacuri americane și israeliene, în luna februarie.

Când a fost pus sub acuzare pentru prima dată, la începutul acestui an, procurorii au susținut că Al-Saadi a contribuit la filmarea unor atacuri teroriste în Europa – prin intermediul apelurilor FaceTime cu autorii acestora – după izbucnirea războiului, și că a creat materiale de propagandă folosind imaginile din timpul atacurilor, inclusiv acte de incendiere îndreptate împotriva unor instituții evreiești.

Potrivit procurorilor, în luna aprilie, Al-Saadi a încercat, de asemenea, să recruteze o persoană pentru a pune în aplicare eventuale planuri de asasinat în Statele Unite, vizând, printre altele, o sinagogă importantă din Manhattan.

Al-Saadi, care, în realitate, comunica cu un agent sub acoperire, a fost reținut câteva zile mai târziu, în timp ce se afla în Turcia.

După arestare, Al-Saadi le-ar fi declarat agenților că se ocupa de războiul mediatic și psihologic, fiind totodată implicat în strategie și informații militare pentru Iran și grupările teroriste afiliate acestuia – entități pe care le considera, în ansamblu, parte a „rezistenței”.

În urma arestării sale, autoritățile americane de aplicare a legii au extras din dispozitivele lui Al-Saadi fotografii în care acesta apare, se pare, în baze de informații teroriste din Orientul Mijlociu, alături de lideri militari din Iran și din grupările teroriste care acționează ca interpuși ai acestui stat.

Îngrijorări tot mai mari legate de apelurile telefonice ale lui Al-Saadi din detenție

Conform documentelor instanței, Al-Saadi a pledat nevinovat la acuzațiile inițiale și a făcut demersuri pentru a se reprezenta singur în cadrul procesului penal.

În perioada în care a fost încarcerat la centrul de detenție MDC, Departamentul de Justiție (DOJ) l-a plasat pe Al-Saadi într-o unitate specială de detenție și a impus „măsuri administrative speciale” (SAMs) – restricții care îi interzic acestuia să comunice cu oricine altcineva în afară de membrii familiei apropiate și avocații săi.

Departamentul de Justiție a informat judecătorul că aceste măsuri speciale au fost aplicate după ce s-a constatat „un risc substanțial ca, prin comunicările sau contactele sale cu diverse persoane, să se ajungă la decesul sau vătămarea corporală gravă a unor indivizi, ori la daune materiale semnificative care ar putea antrena riscul unor vătămări corporale grave”.

Într-un document depus la instanță, procurorii au precizat că, în timpul unei convorbiri înregistrate, Al-Saadi „a folosit un limbaj codificat, menționând, la un moment dat, că trebuie să fie atenți la termenii utilizați, pentru a evita întreruperea apelului”.

Potrivit rezumatelor prezentate judecătorului de către procurori, în mai multe convorbiri înregistrate – inclusiv unele din luna septembrie – Al-Saadi și familia sa au discutat despre plăți și despre aprobarea executării unei „sarcini”.

Procurorii au atras atenția asupra unei convorbiri din luna septembrie, avertizându-l pe judecător că există suspiciuni că Al-Saadi încearcă să direcționeze alte persoane să acționeze în numele său. „De exemplu, în timpul ultimei sale convorbiri, din 24 septembrie 2026, când le-a cerut membrilor familiei sale «să-i dea bani, ca să putem face asta»”, au scris aceștia judecătorului.

Potrivit actului de acuzare, la trei zile după acest apel, complicii lui Al-Saadi au încercat să execute atacul asupra bazei RAF.