România ar putea avea un Produs Intern Brut (PIB) în creştere cu până la 40 miliarde de euro, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte şi aproximativ 88 miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă accelerează tranziţia industriei IT către inovare, produse proprii şi proprietate intelectuală, arată datele incluse în ce mai recent studiu întocmit de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
Estimările sunt la un nivel comparabil cu Polonia, însă chiar şi într-un scenariu mai conservator, apropiat de evoluţia sectorului IT din Cehia, sectorul IT autohton ar putea adăuga aproximativ şase miliarde de euro la PIB şi ar crea mai mult de 45.000 de locuri de muncă indirecte.
Conform studiului „Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS, şi lansat în deschiderea ediţiei de anul acesta al ANIS International Summit de la Bucureşti, în prezent industria de profil generează circa 8% din valoarea adăugată naţională, produce anual aproximativ 24 miliarde de euro cifră de afaceri, în timp ce exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul segmentului destinat serviciilor.
În opinia specialiştilor, fără accelerarea investiţiilor în inovare şi în produse proprii, ritmul de creştere al industriei ar putea încetini de la aproximativ 17% pe an, în perioada 2021-2023, la doar 2% anual, pe fondul îngustării marjelor, deficitului de competenţe şi competiţiei regionale, în contextul global al adopţiei accelerate a Inteligenţei Artificiale (AI).
Datele cercetării de specialitate relevă faptul că investiţiile private în cercetare şi dezvoltare (R&D) rămân la aproximativ 0,3% din PIB, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană (UE), accesul la finanţare pentru prototipuri şi validare timpurie este limitat, dezvoltarea şi protejarea proprietăţii intelectuale rămân lente şi dificil de scalat, iar colaborarea dintre corporaţii, start-up-uri şi mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală şi de Est (ECE). În acelaşi timp, adopţia digitală în IMM-uri continuă să fie sub media europeană.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală şi companii care scalează global. Datele evidenţiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziţie există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil şi funcţional pentru inovare, de la mecanisme fiscale şi finanţare pentru R&D până la reglementări mai agile şi colaborare reală între industrie, administraţie şi mediul academic”, explică Corina Vasile, directoare executivă a ANIS.
Studiul conţine şi o foaie de parcurs etapizată, construită pe exemple din economii comparabile.
Astfel, într-o primă etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse şi proprietate intelectuală, prin granturi „proof-of-concept”, mecanisme accelerate de protejare a IP, infrastructură comună pentru AI şi Internet of Things (IoT), şi instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D.
Etapa a doua ar putea viza scalarea şi competitivitatea internaţională prin extinderea accesului la capital de creştere, stimularea cererii de inovare prin achiziţii publice orientate spre tehnologie şi consolidarea poziţionării României ca hub regional de inovare.
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii este organizaţia reprezentativă a industriei de IT din România, cu peste 130 de companii-membre.
