Președintele CMR, despre plecarea medicilor din România: Sistemul de sănătate trebuie să fie atât de bun încât medicii să nu-și mai dorească să plece

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, a declarat vineri la Tulcea, că sistemul de sănătate publică din România trebuie să fie la un asemenea nivel încât specialiştii formaţi în ţară să nu-şi mai dorească să plece în alte state şi a menţionat că localităţile mici, defavorizate, se pot afla printre preferinţele tinerilor, dacă aceştia au echipe pentru avizul preoperator, scrie Agerpres.

Prezentă la Tulcea cu prilejul Consiliului naţional al CMR, Cătălina Poiană a declarat în timpul unei conferinţe de presă că, în ultimele 3-4 luni, la nivelul Ministerului Sănătăţii se încearcă găsirea unor soluţii pentru ocuparea în medicina de familie a absolvenţilor facultăţilor de Medicină care nu au luat examenul de rezidenţiat, astfel încât experienţa şi noţiunile învăţate în timpul anilor de studiu să poată fi valorificate.

„Atunci când am luat legătura cu medicii tineri şi am discutat despre opţiunea pentru o localitate mai mică, să ştiţi că, surprinzător, aceştia nu au ridicat ca primă problemă banii, nici distracţia, ci principalul lucru pe care l-au discutat a fost echipa. Aceşti tineri ne-au spus că tinerii au nevoie de echipă într-un oraş mai mic: degeaba e chirurg bun, dacă nu are anestezist sau un cardiolog bun care să le dea avizul preoperator. Ei au nevoie de echipă care să le asigure un act medical corect şi în deplină siguranţă atât pentru pacient, cât şi pentru medic”, a declarat Cătălina Poiană.

Preşedintele CMR a respins ideea de obligare a medicilor de a efectua un stagiu după absolvire în localităţi defavorizate prin necesitatea respectării dreptului la liberă circulaţie, în contextul în care o practică similară a existat în urmă cu mai mulţi ani în România, dar a fost penalizată în justiţie.

„Să facem sistem de sănătate să fie atât de bun, încât să nu-şi mai dorească ei să plece”, a menţionat Poiană.

Ea s-a referit inclusiv la situaţia absolventului de Medicină din Tulcea care, din cauza specializării, respectiv oncologie şi hematologie pediatrică, nu a obţinut dreptul de liberă practică şi a lucrat în construcţii, apreciind că specializările pediatrice sunt o soluţie pentru centrele universitare mari.

„A fost o decizie la acel moment, având în vedere necesităţile pe anumite domenii. Am solicitat întâlniri speciale pe această problemă cu comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi în cadrul proiectului de reformare a curiculelor de pregătire specialitate, aceasta este problema pe care am ridicat-o şi am discutat-o cu toate specialităţile pediatrice, inclusiv cu Comisia de pediatrie a ministerului, tocmai pentru a găsi o soluţie de a-i integra şi pe cei care au această specialitate şi de a-i şi forma pe cei următori, astfel încât să asigurăm şi copiilor cu această patologie cea mai bună îngrijire medicală, dar să respectăm şi legislaţia”, a menţionat Cătălina Poiană.

Totodată, preşedintele CMR a menţionat că peste 50% din medicii de familie din judeţ au peste 60 de ani, situaţie similară cu cea de la nivel naţional şi că se fac demersuri pentru ca medicii de familie cu specializări în diferite domenii să aibă în contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trecută şi specializarea.

„O parte din negocierile pe care le-am avut chiar zilele trecute cu CNAS vin în sprijinul activităţii inclusiv pentru medicul de familie. S-a propus ca un medic de familie care are şi o a doua specialitate, alta decât medicina de familie, să facă un contract cu Casa pe ambele specialităţi, respectând numărul de consultaţii şi orele de lucru. Acest lucru ar oferi ceva mai multă mobilitate. De asemenea, se întăreşte mult rolul medicului de familie pe medicina preventivă, pe screening, precum şi pe managementul de caz în anumite boli cronice”, a mai spus Poiană.

Potrivit acesteia, în judeţul Tulcea există 281 de medici, din care 84 sunt medici de familie, însă sunt multe comunităţi care se confruntă cu deficit de specialişti.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, Tudor Năstăsescu, a menţionat că în momentul de faţă unitatea pe care o conduce nu poate asigura gardă pentru cardiologie şi neurologie.

„Sunt gărzi fundamentale pentru orice spital care se pretinde a fi de urgenţă. Este un fenomen generalizat, având informaţii de la foarte multe spitale publice din România”, a mai menţionat managerul SJU Tulcea.