Dr. Eugenia Bratu (INSP): În ultimii ani a reînceput să crească incidenţa cazurilor de sifilis, de gonoree, de infecţii cu chlamidia. Este un trend nu doar la noi în ţară, este un trend la nivel european

Numărul infecţiilor cu transmitere sexuală creşte, în ultima perioadă, la nivel european, iar România nu face excepţie, afirmă oficiali ai Insitutului Naţional de Sănătate Publică. Cazurile de sifilis, gonoree, infecţii cu chlamidia au înregistrat creşteri de aproape 10%, trendul fiind unul îngrijorător, afirmă dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică şi management, şeful Secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

”În principiu, de-a lungul timpului am remarcat o scădere a cazurilor de infecţii cu transmitere sexuală. Din păcate, nu mai este cazul în prezent. În ultimii ani a reînceput să crească incidenţa cazurilor de sifilis, de gonoree, de infecţii cu chlamidia. Este un trend nu doar la noi în ţară, este un trend la nivel european, la toate aceste infecţii s-au înregistrat creşteri de aproape 10%, ceea ce ne îngrijorează”, a afirmat, miercuri seară, la Medika TV, dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică şi management, şeful Secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), potrivit news.ro.

Ea a subliniat că persoanele care au contacte sexuale neprotejate trebuie să nu uite că sifilisul este o infecţie cu transmitere sexuală care ”poate să treacă neobservată”, iar ”dacă e observată poate să nu îngrijoreze”, astfel că medicii de sănătate publică ajung să constate tot mai frecvent cazuri de sifilis congenital, ceea ce înseamnă copii bolnavi de sifilis de la mamele lor, care nu au ştiut că suferă de această infecţie. Consecinţele asupra copiilor sunt pe viaţă, a adăugat medicul.

Alte infecţii care se transmit pe cale sexuală

Eugenia Bratu a explicat că alte infecţii care se transmit pe cale sexuală sunt cele cu hepatita B şi cu virusul uman papiloma pentru care există vaccinarea ca metodă de prevenţie.

Dr. Adriana Melnic, medic de familie, medic primar de sănătate publică şi management la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, a arătat, la rândul său, că studiile arată că, în România, peste 70% dintre tineri şi peste 60% dintre tinere au declarat că folosesc prezervativul ca metodă de evitare a unor infecţii cu transmitere sexuală, procentele fiind comparabile şi chiar peste datele din Uniunea Europeană.

Adriana Melnic a atras însă atenţia că există un procent însemnat de tineri care consideră că nu trebuie să folosească prezervativul, aceştia considerând că, dacă partenerul sau partenera nu prezintă simptpme, acesta este sănătos şi nu reprezintă un risc.

”Infecția cu HPV produce 99% din cazurile de cancer de col uterin”

Medicul Eugenia Bratu explică faptul că, la modul ideal, vaccinul anti-HPV ar trebui făcut înainte de momentul începerii vieţii sexuale, arătând că el îşi păstrează eficienţa împotriva cancerului de col uterin.

”Infecţia cu HPV produce 99% din cazurile de cancer de col uterin. Nu este obligtoriu ca orice infecţie cu HPV să ducă la cancer, pentru că organismul are şi capacitatea de a elimina infecţia, dar, aşa cum o elimină, se poate reinfecta şi, în timp, dacă infecţia este persistentă, se ajunge la cancer de col uterin, un tip de cancer care este asociat cu acest tip de infecţie, dar de asemenea se produc peste 70% din cazurile de cancer vaginal, peste 60% din cazurile de cancer oro-faringian, peste 60% din cazurile de cancer penian şi aici vaccinul este o modalitate de prevenţie şi pentru băieţi”, a afirmat, miercuri seară, la Medika TV, dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică şi management, şeful Secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Cea mai bună vârstă pentru vaccinare

Ea a menţionat că România înregistrează o mortalitate ridicată din cauza cancerului de col uterin.

”Aş vrea să atrag atenţia părinţilor că cea mai bună vârstă pentru vaccinare este între 11 şi 14 ani. De ce? Pentru că e bine să fie făcută înaintea unui contact sexual, chiar primul contact sexual poate să fie cel infectant şi atunci cel mai bine e să fie înaintea unui contact sexual. Dacă se face în această perioadă, fereastră de oportunitate, vor fi necesare doar două doze, dacă se face peste vârsta de 14 ani, sunt necesare trei doze. Cumva e mult mai eficient şi chiar dacă se face mai devreme, sunt dovezi că el îşi păstrează aceeaşi eficienţă şi mai târziu. Adică să nu spui: îl fac mai târziu ca să mă protejeze pentru că eu o să am contact sexual la 30 de ani, să zicem. Cu cât începe la vârsta de 11 ani, cu atât e acelaşi grad de protecţie”, a subliniat medicul Eugenia Bratu.

Datele arată că, în România, se vaccinează mulţi tineri după vârsta de 18 ani, în momentul în care pot să ia singuri această decizie.