Pacienții îi răspund dur lui Ilie Bolojan: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”. Ce propusese premierul

Mai multe asociații ale pacienților îi cer premierului interimar Ilie Bolojan ca politicile privind medicamentele generice și inovatoare să țină cont nu doar de preț, ci și de disponibilitatea reală a tratamentelor. Într-o scrisoare deschisă transmisă joi, organizațiile avertizează că discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de medicamente de pe piață au devenit o vulnerabilitate structurală a sistemului de sănătate din România.

Reacția vine după ce Ilie Bolojan a susținut că utilizarea unor medicamente generice mai ieftine ar putea permite tratarea unui număr mai mare de pacienți.

„În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit scrisorii citate.

Asociațiile pacienților: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”

Organizațiile afirmă că este legitim ca statul să compare costurile tratamentelor, să combată risipa și să încurajeze medicamentele generice atunci când acestea reprezintă alternative terapeutice disponibile și pot asigura continuitatea tratamentului.

Ele avertizează însă că această abordare nu poate fi aplicată automat tuturor medicamentelor și tuturor pacienților.

„Iar atunci când devine politică publică fără analiză clinică, economică şi de disponibilitate, ea poate produce consecinţe grave pentru pacienţi. Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuităţile de aprovizionare şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului”, arată semnatarii scrisorii.

Potrivit datelor invocate de organizații, un studiu bazat pe informații naționale din perioada 2017-2024 indică faptul că episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente ale medicamentelor cu aproximativ doi ani. Fragilitatea pieței ar afecta inclusiv medicamentele generice și biosimilare.

„Aşadar, întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci şi «va exista el în farmacie şi în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?». Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piaţă, dacă pacientul trebuie să alerge între farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără opţiuni, economia aparentă din buget se poate transforma în complicaţii, internări, pierderi de şansă şi costuri mai mari pentru întregul sistem”, se arată în document.

Avertisment privind bolile rare: Nu toate medicamentele inovatoare au alternative

Asociațiile atrag atenția că nu pentru toate medicamentele inovatoare există un generic sau un biosimilar care să poată fi utilizat în locul tratamentului inițial.

Problema este considerată deosebit de importantă în cazul pacienților cu boli rare, pentru care opțiunile terapeutice pot fi limitate.

„Orice decizie privind accesul la medicamente trebuie să ia în considerare situaţia pacienţilor pentru care nu există alternative terapeutice echivalente (bolile rare). În cazul acestora, restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament, motiv pentru care interesul pacientului şi dreptul său la îngrijire medicală adecvată trebuie să rămână prioritare”, avertizează organizațiile.

Pacienții reclamă întârzieri tot mai mari la compensarea medicamentelor

Scrisoarea atrage atenția și asupra perioadei necesare pentru ca tratamentele inovatoare să ajungă efectiv la pacienții din România.

Potrivit datelor prezentate de organizații, timpul mediu dintre decizia de evaluare a tehnologiei medicale și rambursare ar fi crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile în perioada 2024-2025.

În același timp, numărul indicațiilor care așteptau rambursarea ar fi crescut de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026.

„Nu putem cere pacienţilor să accepte că tratamentele inovatoare sunt „prea scumpe” fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele şi fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate. În România, problema nu este doar costul medicamentelor, ci şi timpul pierdut până când ele ajung efectiv la pacienţi”, avertizează organizațiile.

Pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) între 2021 și 2024, perioada medie până la compensare ar fi ajuns, potrivit datelor citate în scrisoare, la 1.110 zile în România, comparativ cu o medie europeană de 597 de zile.

„În plus, chiar şi după decizia HTA, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020–2023 la 447 de zile în 2024–2025, potrivit analizei ARPIM”, arată asociațiile.

„Nu cerem ca orice medicament nou sau costisitor să fie rambursat necondiționat”

Organizațiile precizează că nu solicită finanțarea automată a tuturor medicamentelor inovatoare, ci un proces de decizie bazat pe dovezi, disponibilitatea efectivă a alternativelor și nevoile medicale ale pacienților.

„Pentru pacienţi şi familiile lor, fiecare deces care putea fi evitat prin prevenţie, diagnostic la timp sau acces la îngrijire eficientă este o tragedie şi un eşec de sistem (…) Nu cerem ca orice medicament nou sau costisitor să fie rambursat necondiţionat. Cerem ca decizia să fie corectă, explicată şi bazată pe dovezi, iar legislatia existenta sa fie respectata. Cerem ca un pacient să nu fie trimis de la un tratament indisponibil la altul, doar pentru că acesta apare mai ieftin într-un tabel. Cerem ca medicamentele generice să fie sprijinite ca pilon al accesului, prin condiţii care le fac viabile şi disponibile, nu transformate într-un pretext pentru a ignora riscul discontinuităţilor. Şi cerem ca acolo unde nu există o alternativă terapeutică echivalentă, acest lucru să fie recunoscut onest”, se arată în scrisoarea deschisă.

Mesaj pentru Guvern: „Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie”

Semnatarii avertizează că sustenabilitatea financiară a sistemului nu poate fi evaluată exclusiv prin reducerea costurilor cu medicamentele, dacă economiile obținute generează ulterior întreruperi ale tratamentelor sau costuri medicale suplimentare.

„Sustenabilitatea nu poate însemna ca un pacient să se întrebe, lună de lună, dacă îşi va găsi tratamentul sau dacă va fi nevoit să o ia de la capăt cu o altă opţiune”, susțin organizațiile.

Acestea își încheie mesajul cu un avertisment adresat autorităților:

„Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil şi mai puţin uman. Adevărata eficienţă este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el”, se arată în scrisoarea deschisă.

Documentul este semnat de reprezentanții Asociației Sănătate pentru Comunitate, Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), APAH-RO, Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, ASCOTID, Alianței Naționale pentru Boli Rare din România și Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.