Premierul interimar Ilie Bolojan a lansat vineri seara, într-un interviu acordat Digi24, un avertisment privind situația financiară în care se află România și dificultățile pe care le va avea de înfruntat viitorul Guvern Luca Niculescu. Bolojan a dezvăluit că, potrivit informațiilor primite chiar vineri la Guvern, obligațiile reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților și penalități ar ajunge la 12,5 miliarde de lei, o sumă comparabilă cu fondurile necesare majorării salariilor pentru 1,2 milioane de bugetari. În același timp, premierul interimar a criticat PSD pentru că a inclus în noul program de guvernare legea salarizării, după ce neadoptarea acesteia în august a dus, potrivit lui Bolojan, la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Liderul liberal a admis însă că pensiile și salariile trebuie majorate după doi ani de înghețări și inflație, avertizând că România nu își mai permite promisiuni fără acoperire bugetară.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, document care prevede indexarea pensiilor începând de la 1 ianuarie 2027, elaborarea unei noi legi a salarizării, actualizarea anuală a salariului minim și reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul viitor.
Bolojan anunță o sumă uriașă pentru restanțele salariale ale magistraților: 12,5 miliarde de lei
Una dintre cele mai importante declarații ale premierului interimar privește obligațiile financiare ale statului rezultate din drepturile salariale restante ale magistraților.
Bolojan a afirmat că a primit vineri, în cadrul Guvernului, informații potrivit cărora valoarea sumelor datorate s-ar ridica la 10 miliarde de lei, la care s-ar adăuga aproximativ 2,5 miliarde de lei reprezentând penalități și alte accesorii.
„Informația pe care am primit-o chiar astăzi la Guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități și așa mai departe. O sumă de 12,5 miliarde.
Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1,2 milioane de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare, pe lângă sistemul de salarizare care este destul de stimulativ”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a fost întrebat dacă bugetul de stat pentru anul viitor își va permite achitarea acestor obligații.
„Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre”, a răspuns acesta, criticând situația în care s-a ajuns după numeroase litigii salariale.
Bolojan a susținut că numărul proceselor privind salarizarea din sistemul public este neobișnuit de ridicat în comparație cu alte țări europene.
„Gândiți-vă că nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru, nicăieri nu ai peste 20.000 de procese pe motive de salarizare care sunt câștigate și ajungem în astfel de situații”, a afirmat premierul interimar.
Declarațiile vin la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea fondurilor necesare plății unor drepturi salariale restante ale magistraților.
Joi, 15 octombrie, instanța supremă a respins recursul formulat de Executiv și Ministerul Finanțelor împotriva sentinței Curții de Apel București din 5 mai. Miza acelui litigiu este de aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Suma de 12,5 miliarde de lei invocată vineri de Bolojan este, așadar, diferită de valoarea litigiului soluționat definitiv joi. Premierul interimar nu a prezentat în interviu o defalcare a tuturor obligațiilor incluse în noua estimare.
Drepturile salariale aflate în discuție au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești, iar disputa cu Guvernul a privit inclusiv obligația autorităților de a asigura fondurile necesare achitării lor.
Anterior, Guvernul Bolojan sesizase Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și ÎCCJ, însă sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă în 7 octombrie.
Atac la PSD pentru cele 770 de milioane de euro pierdute: Legea salarizării, blocată în august, reapare în programul de guvernare
Ilie Bolojan a criticat și faptul că noul program de guvernare prevede adoptarea unei legi a salarizării în sectorul public, după ce demersurile pentru aprobarea acesteia au eșuat în luna august.
Premierul interimar a amintit că adoptarea legii reprezenta un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neîndeplinirea acestuia a dus, potrivit explicațiilor sale, la pierderea a 770 de milioane de euro.
„Cel mai bun moment pe care l-am fi avut să rezolvăm această problemă, cel puțin pe componenta de salarizare, a fost în vară, în luna august, când aveam jalonul din PNRR, deci un angajament al României legat de adoptarea legii salarizării.
Trebuie să se întrebe unii […] când nu au votat legea salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro, sau când propun acum în programul de guvernare să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o sumă importantă pentru România”, a declarat Bolojan.
Liderul liberal a subliniat că nu contestă necesitatea adoptării unei noi legi a salarizării, ci întârzierea cu care aceasta este readusă în discuție.
„Ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, când nu pierdeam banii. Acum este prea târziu, dar poate e bine mai târziu decât niciodată”, a afirmat el.
Bolojan a susținut că adoptarea unei legi coerente a salarizării este necesară inclusiv pentru reducerea inechităților și prevenirea unor noi litigii care pot genera cheltuieli suplimentare pentru stat.
În luna august, Guvernul interimar a încercat să obțină sprijin politic pentru aprobarea legii, inclusiv prin negocieri desfășurate sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Discuțiile nu au dus însă la adoptarea actului normativ până la termenul-limită din PNRR.
La 31 august, Bolojan anunța public pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului neîndeplinit, susținând că Executivul a făcut demersurile necesare pentru găsirea unei formule de consens, dar nu a obținut sprijinul politic necesar.
În noul program de guvernare, elaborat de Luca Niculescu împreună cu PSD, este prevăzută reluarea procesului de elaborare a legii salarizării în 2027.
Bolojan admite că pensiile și salariile trebuie majorate în 2027: „Indiferent ce guvern va fi, nu poate evita”
În ciuda avertismentelor privind situația bugetară, Ilie Bolojan a recunoscut că viitorul guvern va trebui să ia măsuri pentru recuperarea unei părți din puterea de cumpărare pierdută de români în ultimii ani.
Premierul interimar a arătat că înghețarea veniturilor și inflația au afectat atât pensionarii, cât și salariații, astfel că ajustarea pensiilor și salariilor nu poate fi amânată la nesfârșit.
„Am spus acum câteva luni de zile că, indiferent ce guvern va fi, nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau de salarii, pentru că am avut o plafonare a acestora timp de doi ani de zile și în tot acest timp am avut o inflație, nu trebuie să negăm asta, care a scăzut puterea de cumpărare.
Este o realitate. Or, indiferent ce guvern va fi, nu poate să evite o astfel de situație”, a declarat Bolojan.
Poziția sa vine în contextul în care programul Guvernului Niculescu prevede indexarea pensiilor începând din 2027, fără a stabili însă un procent concret.
Documentul mai propune actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni și elaborarea noii legi a salarizării în sectorul public.
În același timp, programul include obiectivul reducerii cheltuielilor de personal în raport cu PIB până în 2031, ceea ce pune viitorul executiv în situația de a găsi un echilibru între majorările de venituri și consolidarea fiscală.
Bolojan nu a indicat un procent cu care ar trebui majorate pensiile sau salariile și nici nu a precizat sursele bugetare care ar putea acoperi aceste cheltuieli.
Bolojan recunoaște că nu a citit programul Guvernului Niculescu, dar identifică măsuri criticate anterior de PSD
Întrebat dacă programul de guvernare propus de Luca Niculescu este fezabil și dacă măsurile promise pot fi implementate fără compromiterea obiectivelor de deficit, Ilie Bolojan a recunoscut că nu a reușit să parcurgă integral documentul.
„Nu am apucat să citesc programul de guvernare, pentru că am venit aseară târziu de la Bruxelles și nu am apucat în cursul zilei de ieri să mă uit peste acest program. Iar astăzi am intrat în ședințe de guvern și așa mai departe”, a explicat premierul interimar.
El a precizat însă că a primit informații de la colegii săi și a urmărit măsurile prezentate public.
Bolojan a remarcat că în programul noului executiv au reapărut unele propuneri criticate anterior de PSD, inclusiv măsuri privind fiscalitatea companiilor și valorificarea participațiilor minoritare ale statului.
„Din ceea ce a apărut în spațiul public și din ceea ce mi-au comunicat colegii, sunt anumite aspecte care țin de respectarea angajamentelor pe care le-a luat România, ținte de deficit de anul viitor, de sub 5,3%, 5,2% ca angajament.
Asta este un lucru care este în graficul angajamentului României. Sunt aspecte care au fost criticate de PSD, legate de reducerea unor impozite care țin de companii, care văd că sunt menținute. Au fost reluate lucruri care au fost criticate, de exemplu, legate de pachetele minoritare la companii, pentru că e nevoie de capital care să susțină și companiile românești”, a declarat Bolojan.
Potrivit programului depus la Parlament, viitorul guvern își propune să reducă deficitul bugetar la 5,2% din PIB în 2027 și să elimine impozitul minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie.
Premierul interimar a avertizat însă că existența unor angajamente în programul de guvernare nu garantează și aplicarea lor.
„Problema unui program de guvernare este că el este o declarație de intenții. Această declarație de intenție poate fi tratată la modul serios de către cei care vin în guvernare și caută să o pună în îndeplinire sau poate fi doar bifată ca un document care să nu sune foarte rău, dar care nu mai este după aceea respectat.
Nu neapărat programul de guvernare este cea mai mare problemă, ci ceea ce face guvernul după ce este instalat, ceea ce face fiecare ministru, dacă într-adevăr vin cu principiile bunei guvernări, dacă elimină risipa, dacă corectează nedreptățile, dacă pun economia pe baze mai sănătoase”, a afirmat liderul PNL.
„De declarații, românii cred că s-au săturat. Oamenii vor să vadă acțiune și rezultate”, a adăugat Bolojan.
România plătește dobânzi aproape duble față de alte state europene, avertizează Bolojan
Premierul interimar a descris și constrângerile financiare pe care le va moșteni viitorul executiv, susținând că România a ajuns să suporte costuri de finanțare foarte mari din cauza dezechilibrelor bugetare acumulate.
„Astăzi avem o sarcină puternică pe componenta de creditare. Deci ne costă mult să ne asigurăm plata dobânzilor și să ne refinanțăm datoria. Asta este foarte important.
Gândiți-vă că România plătește astăzi dobânzi printre cele mai mari din Europa, chiar dacă gradul nostru de îndatorare de peste 60% este sub media europeană, dar faptul că plătim dobânzi aproape duble față de alții ne duce la niște costuri ca și cum am avea un grad de îndatorare de peste 100%, ceea ce scade orice fel de marjă de mișcare”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a criticat guvernările anterioare pentru acumularea cheltuielilor finanțate prin împrumuturi și a avertizat că efectele acestor politici nu mai pot fi amânate.
„Ceea ce s-a făcut anii trecuți, în care s-a dat senzația că putem trăi pe datorie și nu se va întâmpla nimic și nu va veni un decont, s-a dovedit că nu funcționează și am ajuns cu spatele la zid. Aceasta este una din marile constrângeri”, a afirmat liderul liberal.
Bolojan a prezentat raportarea la o datorie de peste 100% din PIB ca pe o comparație a poverii dobânzilor, nu ca pe nivelul efectiv al datoriei publice a României.
Potrivit programului Guvernului Niculescu, deficitul bugetar ar urma să scadă la 5,2% din PIB în 2027, la 3,2% în 2029 și sub pragul de 3% în 2030. Documentul prevede și stabilizarea datoriei publice sub 64% din PIB, urmată de o traiectorie descendentă.
Avertisment pentru viitorul guvern: Promisiunile fără acoperire generează nemulțumire și vot antisistem
Ilie Bolojan a susținut că reducerea cheltuielilor publice și creșterea competitivității economice reprezintă condiții esențiale pentru ca România să își recapete capacitatea de a finanța investiții și majorări de venituri.
El a amintit că, în timpul mandatului său, a încercat să promoveze măsuri de reducere a cheltuielilor, dar că reformele au fost blocate de conflictele din coaliție.
„Din nou, e nevoie de o reformă structurală a cheltuielilor. Când am fost în situația să o fac, deși aveam legea dată, dar n-au pus-o în practică, Guvernul a fost demis.
Fără această reformă structurală a cheltuielilor, din nou, indiferent ce guvern vine, pleacă de la niște cheltuieli fixe mari, care îi închid marja de mișcare”, a explicat premierul interimar.
Bolojan a atras atenția și asupra consecințelor sociale ale promisiunilor politice care nu țin cont de posibilitățile reale ale economiei.
„Toate declarațiile care se fac, dacă nu se bazează pe niște perspective reale, sunt foarte periculoase din punct de vedere social. De ce? Pentru că creează o stare de nemulțumire, pentru că oamenii politici nu-și respectă angajamentele.
Creează așteptări care nu pot fi onorate, pentru că astea sunt posibilitățile economiei. Tolerează nedreptăți, pentru că nu vor să-și atace clientela politică sau sectoare puternice. Și, în felul acesta, generează neîncredere, generează voturi antisistem și generează senzația de nemulțumire, și nu de speranță pentru dezvoltare”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a concluzionat că, în lipsa unor reforme structurale, schimbarea guvernului nu va fi suficientă pentru rezolvarea problemelor economice acumulate.
„Aceste lucruri nu pot fi evitate și, dacă nu sunt atacate, indiferent ce guvern vom avea, va putea doar să administreze mai bine sau mai rău, dar nu va putea schimba structural ceea ce trebuie schimbat structural ca într-adevăr să avem o dezvoltare importantă”, a avertizat Ilie Bolojan.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .