Noua strategie a UE poate transforma România într-un centru logistic regional: Ce locuri de muncă ar putea apărea

Noua strategie a Comisiei Europene privind ajutorul umanitar ar putea produce efecte importante asupra pieței muncii și economiei românești, consideră Blocul Național Sindical (BNS). Poziția geografică, infrastructura în dezvoltare și rolul Portului Constanța ar putea transforma România într-un centru logistic regional pentru operațiunile umanitare ale Uniunii Europene.

Potrivit organizației sindicale, documentul european nu privește doar politica externă sau sprijinul acordat statelor aflate în criză. Aplicarea sa va presupune investiții, extinderea serviciilor publice și formarea unor specialiști în domenii precum logistica, transporturile, serviciile sociale și administrarea proiectelor europene.

Noi locuri de muncă în logistică, transport și servicii sociale

Comunicarea comună a Comisiei Europene propune o abordare prin care intervențiile umanitare sunt conectate cu dezvoltarea economică și consolidarea instituțiilor din statele fragile.

BNS susține că majorarea finanțărilor directe pentru organizațiile locale și dezvoltarea lanțurilor logistice umanitare pot crea noi locuri de muncă în:

• logistică și transport;

• managementul proiectelor europene;

• monitorizarea programelor;

• comunicare;

• servicii sociale;

• asistență pentru integrarea refugiaților.

România ar putea beneficia de poziția sa la frontiera estică a Uniunii Europene, în imediata apropiere a războiului din Ucraina.

„Poziția strategică a României, infrastructura aflată în dezvoltare și rolul deja demonstrat al Portului Constanța în gestionarea fluxurilor comerciale generate de conflictul din Ucraina pot transforma țara noastră într-un centru logistic regional pentru operațiunile umanitare europene”, arată BNS.

Integrarea refugiaților, o soluție parțială pentru deficitul de personal

Numărul persoanelor strămutate forțat a depășit 117 milioane la nivel mondial, potrivit datelor invocate în documentul european. România a devenit în ultimii ani unul dintre statele aflate în prima linie a răspunsului UE la criza refugiaților provocată de războiul din Ucraina.

Integrarea cetățenilor ucraineni pe piața românească a muncii a scos însă la iveală mai multe dificultăți, printre care recunoașterea calificărilor profesionale, barierele lingvistice, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor și diferențele dintre competențele refugiaților și cererea angajatorilor.

Situația apare în condițiile în care România se confruntă cu îmbătrânirea populației, emigrarea forței de muncă și deficit de personal în sectoare esențiale, precum sănătatea, construcțiile și tehnologia informației.

BNS consideră că noul cadru european poate contribui la integrarea refugiaților și la acoperirea unei părți a necesarului de angajați, dacă autoritățile vor crea mecanisme eficiente pentru recunoașterea studiilor și adaptarea competențelor profesionale.

Presiune suplimentară asupra spitalelor și școlilor

Strategia europeană aduce oportunități, dar poate exercita și o presiune suplimentară asupra serviciilor publice din România.

Sistemul sanitar se confruntă deja cu un deficit sever de personal, iar integrarea copiilor refugiați în școli necesită mai multe cadre didactice pregătite, servicii de sprijin și investiții în capacitatea instituțiilor de a accesa fonduri europene.

În opinia BNS, România are nevoie de un mecanism național care să coordoneze politicile privind ocuparea forței de muncă, protecția socială, educația, sănătatea și gestionarea situațiilor umanitare.

La acest mecanism ar trebui să participe autoritățile publice, partenerii sociali și organizațiile societății civile.

BNS cere măsuri împotriva dezinformării

O altă vulnerabilitate semnalată este răspândirea informațiilor false despre refugiați, Uniunea Europeană și intervențiile umanitare.

BNS avertizează că dezinformarea afectează dialogul social și percepția populației asupra politicilor europene. Sindicaliștii cer, în consecință, consolidarea capacității instituțiilor și partenerilor sociali de a informa publicul și de a verifica informațiile distribuite în spațiul public.

Organizația consideră că România trebuie să privească strategia europeană atât ca pe o obligație de solidaritate, cât și ca pe o oportunitate de atragere a finanțărilor, dezvoltare a competențelor profesionale și consolidare a rolului său în regiune.