Programul de guvernare 2026-2028 cu care premierul desemnat Siegfried Mureșan cere votul Parlamentului a fost elaborat, potrivit chiar declarațiilor sale, în numai cinci zile de PNL, USR și UDMR, împreună cu „colegii, experții și specialiștii” celor trei partide. Documentul are 175 de pagini și anunță 372 de măsuri.
O analiză tehnică a fișierelor care au stat însă la baza programului arată un proces de producție mult mai interesant decât lasă să se înțeleagă documentul oficial: metadatele PDF-ului final au fost șterse cu un instrument Python cu numai câteva minute înainte ca programul să ajungă în presă, iar singurul nume de persoană rămas într-unul dintre fișierele-sursă este cel al lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan.
Mai important pentru Parlamentul chemat să voteze programul este că graba celor cinci zile pare să fi lăsat urme și în conținut. Analiza documentului scoate la iveală date imposibile în calendar, termene bugetare care contrazic legea, cifre diferite pentru aceeași măsură, promisiuni deja adoptate prin lege, prevederi cu probleme constituționale și chiar obiective care nu mai pot fi realizate pentru că instrumentele europene invocate au expirat.
Singurul nume rămas în fișiere: Mihai Jurca
Premierul desemnat a explicat sâmbătă că programul a fost elaborat „în doar cinci zile”, împreună cu specialiștii celor trei formațiuni, iar documentul a fost validat vineri de conducerile PNL, USR și UDMR.
Fișierele spun însă ceva mai mult despre traseul tehnic al documentului. Potrivit analizei tehnice, PDF-ul oficial a fost trecut în dimineața zilei de 26 septembrie, la ora 10:56:34, prin pikepdf 10.5.1, o bibliotecă Python utilizată pentru modificarea PDF-urilor. În operațiune au dispărut informațiile uzuale despre autor, programul cu care fusese creat fișierul și data creării. Operațiunea a avut loc cu aproximativ nouă minute înainte ca documentul să apară pe primele site-uri de presă.
Un fișier separat din care provine capitolul privind Energia păstrează însă numele „Mihai Jurca”, înscris de Microsoft Word atât la rubrica autor, cât și la „last modified by”. Mihai Jurca este șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, în Guvernul Bolojan.
Analiza comparativă arată că 2.082 dintre cele 2.104 cuvinte din fișierul respectiv se regăsesc în aceeași ordine în capitolul de Energie din programul final. Totodată, structura internă a fișierului indică folosirea bibliotecii python-docx, ceea ce înseamnă că documentul Word a fost generat mai întâi de un program și abia ulterior deschis și salvat în Microsoft Word.
Acest lucru nu dovedește că textul a fost scris de inteligență artificială. python-docx este folosit inclusiv de aplicații AI, dar și de programatori pentru automatizarea documentelor. Analiza tehnică poate demonstra generarea programatică a fișierului, nu identitatea celui care a redactat efectiv textul.
PDF-ul final prezintă și alte urme ale unui lanț automatizat: documentul a fost convertit în LibreOffice pe Linux, iar apoi trecut prin pikepdf. Analiza constată, în paralel, măsuri duplicate, introduceri de capitole construite după același tipar și cinci pagini goale.
„Până la 31 noiembrie 2026”
Dacă metadatele ridică întrebări despre modul de producție, conținutul arată că verificarea finală a documentului a fost cel puțin insuficientă.
La pagina 67 apare un termen stabilit pentru „31 noiembrie 2026”. Luna noiembrie are, desigur, 30 de zile. Este cea mai vizibilă eroare, dar departe de cea mai importantă.
În același domeniu bugetar, programul stabilește la pagina 20 că bugetul pe 2027 va fi publicat de Guvern până la 30 noiembrie 2026, în vreme ce la pagina 67 proiectul ar urma să fie adoptat „cel mai târziu în cursul lunii decembrie”.
Nu numai că cele două calendare se potrivesc greu unul cu celălalt, dar termenul legal este altul. Articolul 35 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 prevede că, după însușirea proiectelor de către Guvern, acestea sunt transmise Parlamentului cel mai târziu la 15 noiembrie.
Programul ajunge astfel să propună două calendare diferite pentru aceeași operațiune, ambele ulterioare termenului prevăzut de lege.
Plafonul de salarii: Parlamentul spune 2027, programul spune 2031
O contradicție mult mai serioasă apare în cazul cheltuielilor de personal. Legea nr. 42/2026, adoptată de Parlament în martie, stabilește explicit că acestea trebuie să reprezinte 7,9% din PIB în 2027.
Programul Mureșan vorbește însă despre coborârea „graduală spre 7,9% din PIB în 2031”.
Cu alte cuvinte, o țintă obligatorie stabilită prin lege pentru anul 2027 este mutată, în programul de guvernare, cu patru ani mai târziu.
La pagina 67 apare și afirmația că strategia fiscal-bugetară ar fi fost „aprobată de către Parlament”. Parlamentul a aprobat însă legea plafoanelor, nu strategia Guvernului.
Datoria de peste 60%, dar și promisiuni de creștere a cheltuielilor
Programul însuși recunoaște depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice, însă promite în același timp indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027 și adoptarea unei noi legi a salarizării „fără diminuări de venituri”.
Problema este art. 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. La depășirea pragurilor de 50% și 55%, legea cere măsuri de înghețare a cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public, respectiv cu asistența socială, iar peste 60% continuă să se aplice aceste obligații și trebuie inițiat un program de reducere a datoriei.
Asta nu înseamnă automat că nicio pensie individuală nu poate fi majorată, însă orice indexare generală trebuie făcută astfel încât Guvernul să respecte plafonul total impus de lege sau să modifice cadrul legislativ. Programul nu explică această reconciliere.
250 de milioane, un miliard sau 100 de milioane?
Uneori documentul nu este de acord nici cu el însuși. La pagina 64 se afirmă că Executivul european a aprobat majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare cu încă 250 de milioane de euro.
La pagina 73 suma devine un miliard de euro, dintre care 250 de milioane ar proveni din PNRR.
Niciuna dintre formulări nu corespunde deciziei Comisiei Europene.
Comisia a anunțat la 26 iunie 2026 o majorare de capital de un miliard de euro, dintre care 100 de milioane de euro sunt finanțate printr-un împrumut din Mecanismul de redresare și reziliență.
Trei miliarde și 950 de milioane care devin 2,9 miliarde în tabel
Un caz similar apare la schemele de ajutor de stat din OUG nr. 8/2026. Textul programului vorbește despre bugete de 3,95 miliarde de euro, însă tabelul de la paginile 70-71 însumează numai 2,90 miliarde. Diferența este de exact 1,05 miliarde de euro și corespunde schemei pentru materii prime critice și tehnologii cu zero emisii, absentă din tabel.
Ordonanța prevedea aprobarea a opt scheme în 90 de zile, însă până în septembrie fuseseră aprobate numai două, ambele după expirarea termenului.
Promisiunea de 30 de miliarde dintr-un sac în care mai sunt aproximativ 20
La fondurile europene, programul anunță „minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile politicii de coeziune, începând cu 2027”.
Problema este aritmetică. Din alocarea aferentă perioadei 2021-2027 mai rămâneau aproximativ 20 de miliarde de euro, iar banii pot fi cheltuiți până la finalul lui 2029. Dacă „minimum 10 miliarde anual” este interpretat pentru 2027, 2028 și 2029, promisiunea presupune cel puțin 30 de miliarde.
Chiar capitolul sectorial restrânge ulterior ținta la 2027, ceea ce introduce o nouă contradicție între sinteza programului și partea sa detaliată.
IMCA: Guvernul promite să elimine ceea ce spune singur că este deja eliminat
Măsura 3.3 anunță solemn „eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, fără amânare”.
Câteva zeci de pagini mai târziu, același document consemnează că eliminarea de la 1 ianuarie 2027 rezultă deja din OUG nr. 89/2025.
Cu alte cuvinte, una dintre cele 372 de „măsuri concrete” este prezentată drept acțiune viitoare, deși programul însuși recunoaște în alt capitol că ea a fost deja legiferată.
Situația se repetă în mai multe locuri. Principiul digital „o singură dată”, prezentat spre finalul programului drept o măsură legislativă nouă, există deja din 2022, prin Legea nr. 242/2022.
„Interzicerea cumulului pensiei cu salariul”, numai că proiectul citat nu face asta
Programul anunță și „interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (adoptat în Senat)”.
Este, de altfel, una dintre măsurile pe care Mureșan le-a prezentat public imediat după depunerea programului.
Numai că proiectul L288/2026 invocat în document nu instituie o interdicție generală. El prevede, în esență, reducerea cu 85% a anumitor pensii de serviciu sau militare pentru cei care continuă să fie angajați în sectorul public, menține cumulul pentru alte categorii și are aplicare limitată în timp.
Programul prezintă astfel publicului o măsură mai extinsă decât cea cuprinsă în proiectul legislativ pe care spune că îl va „debloca”.
Insolvență pentru o companie doar pentru că are capitaluri proprii negative
La companiile de stat, programul cere reprezentanților statului în adunările generale să solicite „de îndată” insolvența societăților cu capital propriu negativ.
Cele două noțiuni nu sunt însă echivalente juridic. Insolvența, potrivit Legii nr. 85/2014, privește insuficiența fondurilor bănești pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Capitalurile proprii negative sunt un indicator de bilanț. O companie poate avea capitaluri proprii negative și, totuși, să-și achite obligațiile exigibile.
În plus, cererea de deschidere a insolvenței debitorului ține de organele de administrare competente, nu se transformă automat într-o obligație a AGA printr-o frază din programul de guvernare.
MAI ar urma să „stopeze” dosare penale pe care nu le conduce
La pagina 135, Ministerului Afacerilor Interne i se atribuie obiectivul de a opri „blocarea resurselor polițienești în dosare minore de deținere pentru consum propriu”.
Problema este că deținerea de droguri pentru consum propriu rămâne infracțiune potrivit Legii nr. 143/2000, iar urmărirea penală se desfășoară sub conducerea și supravegherea procurorului.
Un minister poate propune schimbarea legii sau priorități administrative în limitele competenței sale, dar nu poate dispune pur și simplu încetarea instrumentării unei categorii de cauze penale prevăzute de lege.
Cinci ani fără drept de a candida pentru foști ofițeri de informații
O altă măsură anunță că foștii ofițeri de informații nu vor putea candida la funcții elective timp de cinci ani. Aici problema trece din zona erorilor de redactare în cea constituțională.
Constituția stabilește cazurile în care o persoană nu poate fi aleasă, printre ele aflându-se anumite categorii de persoane aflate în funcție, inclusiv militarii activi. Un fost ofițer nu mai are însă acest statut.
În Decizia CCR nr. 820/2010 privind legea lustrației, Curtea a sancționat instituirea unor interdicții colective de acces la demnități publice.
CSM „ales la nivel național”, deși Constituția vorbește despre adunările generale
Programul prevede că membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii „vor fi desemnați prin vot la nivel național”.
Articolul 133 din Constituție folosește însă o formulare precisă: membrii magistrați sunt „aleși în adunările generale ale magistraților”.
O eventuală reformă poate schimba modalitatea concretă de vot în limitele Constituției, însă nu poate elimina mecanismul constituțional prin simplă lege.
Tot în capitolul Justiție, programul promite să împiedice infirmarea soluțiilor procurorilor pentru „aspecte de oportunitate”, deși legislația actuală exclude deja un asemenea control de oportunitate.
Reducerea Parlamentului cu „13%”: calculul complet dă 11,8%
O măsură repetată atât în program, cât și de Siegfried Mureșan după depunerea sa este reducerea numărului de parlamentari pe baza ultimului recensământ. Programul spune că aceasta va însemna o reducere de 13%.
Aplicarea normelor de reprezentare din Legea nr. 208/2015 la populația recensământului din 2021 duce însă, de la 465 la aproximativ 410 mandate, adică o reducere de 11,8%. Procentul de 13% rezultă numai dacă sunt lăsate în afara calculului unele mandate speciale, precum cele pentru diaspora și minorități.
Bacalaureat în 2030, legea spune 2029
La Educație, noul bacalaureat este plasat de program în 2030.
Articolul 248 alin. (5) din Legea învățământului preuniversitar îl leagă însă de generația care a intrat în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, ceea ce conduce la examenul din 2029.
Ministerul Educației a mutat între timp calendarul prin ordin, iar programul preia noul termen, fără ca prevederea legală corespunzătoare să fi fost modificată.
Visa Waiver: trei formulări diferite pentru un statut care nu mai există
Nici politica externă nu scapă de necorelări. La pagina 34, Guvernul își propune „readucerea României în programul Visa Waiver”. La pagina 50 apare „accederea”, iar la pagina 136 se vorbește despre „aderare” și despre fraude care ar putea pune în pericol „statutul României”.
Cele trei formulări descriu stări juridice diferite. România nu mai are un asemenea statut după retragerea desemnării sale de către Statele Unite în mai 2025.
OCDE: programul trece la „implementare” înainte ca aderarea să se fi produs
Situația este asemănătoare în cazul OCDE. Într-un capitol, aderarea României este fixată pentru 2026, „cât mai repede posibil”. În altul, programul vorbește deja despre trecerea „de la aderare la implementare”.
La momentul redactării, România obținuse 24 din cele 25 de avize tehnice necesare, dar aderarea propriu-zisă depinde de decizia Consiliului OCDE. Programul tratează astfel într-un loc aderarea ca obiectiv viitor și în altul aproape ca etapă consumată.
Apărare de 5% fără anul 2035 și un program european deja închis
Guvernul propus își asumă și ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare și cheltuieli asociate, dar programul nu menționează anul-limită.
Acesta nu este un detaliu minor. Angajamentul adoptat de aliați la summitul de la Haga este atingerea nivelului de 5% până în 2035, nu imediat și nici într-un an nespecificat al mandatului 2026-2028.
În schimb, documentul promite la paginile 53 și 141 conectarea României la EDIRPA, deși instrumentul european fusese conceput pentru perioada care s-a încheiat la 31 decembrie 2025.
Securitatea cibernetică, rezumată într-o singură frază
Contrastul este și mai puternic în capitolul digital. Programul avertizează în altă parte asupra amenințărilor hibride venite din partea Rusiei, dar securității cibernetice îi rezervă, în capitolul de digitalizare, formula:
„Securitatea cibernetică asigură că instrumentele digitale nu distorsionează lumea reală”. Nu urmează o măsură concretă.
În același capitol, Guvernul vorbește despre cele „opt evenimente de viață” pe baza cărora Europa ar măsura e-guvernarea, deși ediția 2026 a benchmarkului Comisiei Europene utilizează nouă.
Carpatica Feroviar și formula care ar putea crea probleme statului
Un pasaj neobișnuit apare și la transporturi, în dreptul noii companii de stat Carpatica Feroviar: „A doua salvare nu va exista.”
Formularea poate fi problematică tocmai pentru că România încearcă să demonstreze discontinuitatea economică între Carpatica și CFR Marfă.
Comisia Europeană a stabilit că CFR Marfă trebuie să restituie cel puțin aproximativ 570 de milioane de euro reprezentând ajutor de stat incompatibil. Pentru ca obligația să nu se transfere asupra noii entități, statul are interesul să demonstreze că aceasta nu reprezintă continuatorul economic al CFR Marfă.
A numi chiar într-un document oficial situația Carpatica drept o eventuală „a doua salvare” oferă cel puțin un argument de care adversarii statului s-ar putea prevala.
Și, la final, „NATOd”, „securitatead stabilitatea”, „Creștera” și „arendașii va putea”
Dincolo de problemele juridice și economice, programul trădează și absența unei corecturi finale elementare.
Printre formulările rămase în document se numără „comandamentele NATOd”, „securitatead stabilitatea”, „Creștera”, „arendașii va putea”, „flilierele” și „echlibrării”. Apar și semne de exclamare în pasajele unui document oficial.
La o analiză comparativă se mai pot identifica cel puțin zece măsuri repetate, uneori în formulări sau cu conținut diferit.
Toate acestea apar într-un program despre care Siegfried Mureșan a subliniat chiar în ziua depunerii că este „extrem de concret, detaliat, amplu”, realizat în cinci zile și compus din 372 de măsuri.
Cele cinci zile explică ritmul de redactare. Nu explică însă de ce un document care urmează să stea la baza solicitării votului de încredere al Parlamentului conține o dată care nu există, două cifre diferite și ambele greșite pentru aceeași finanțare, calendare contrare legii, măsuri deja adoptate prezentate ca reforme viitoare și prevederi care intră în tensiune cu legi în vigoare sau cu Constituția.
Înainte de cele 372 de măsuri, programul ar fi avut nevoie cel puțin de măsura 373: o lectură finală.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .