Conferința „Romania’s Energy Core Transformation”, organizată în cadrul „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, a devenit scena unei confruntări indirecte între viziunea Guvernului privind ATR-urile speculative și poziția exprimată de senatorul Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senatul României.
Evenimentul a fost moderat de Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, iar intervenția lui Antal Lóránt a vizat atât tranziția energetică accelerată, cât și tema ATR-urilor de peste 80.000 MW invocată recent de premierul Ilie Bolojan.
Declarațiile senatorului UDMR vin după ce premierul Ilie Bolojan a susținut public că România a ajuns într-o situație „speculativă”, cu ATR-uri emise pentru aproximativ 80.000 MW, de aproape zece ori mai mult decât necesarul actual al economiei, afirmând că „90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ”.
Bolojan a susținut că aceste ATR-uri blochează accesul investitorilor serioși la rețea și contribuie la menținerea unor prețuri ridicate la energie.
Antal Lóránt: „Nu pot să fiu cu totul de acord cu această declarație”
În intervenția sa de la Bucharest Leaders Summit, președintele Comisiei de Energie din Senat a respins ideea că ATR-urile reprezintă cauza principală a prețurilor ridicate la energie.
„În ultima perioadă din nou a redevenit un subiect important aceste ATR-uri de 80.000 MW și am înțeles că din această cauză este foarte scumpă energia electrică. Aici totuși aș vrea să fac acea precizare că nu pot să fiu cu totul de acord cu această declarație”, a afirmat Antal Lóránt.
Senatorul a explicat că problema ATR-urilor speculative a fost analizată încă din 2023 în Parlament, împreună cu Transelectrica, ANRE și companiile de distribuție.
„La nivelul anului 2023 în Comisia de Energie am convocat toți actorii – Transelectrica, ANRE, companii de distribuție – în ceea ce privește procesul de emitere a ATR-urilor”, a spus acesta.
Modelul Spaniei și eliminarea speculei
Antal Lóránt a susținut că Parlamentul a intervenit legislativ încă dinaintea scandalului public privind ATR-urile.
„Am lucrat la o inițiativă legislativă care avea în vedere introducerea modelului din Spania, adică să încercăm să eliminăm așa-zișii speculanți care astăzi, sau mă rog, acum câțiva ani, cu 10.000, 15.000, 20.000 de euro puteau să scoată un ATR pentru o capacitate mai mică”, a declarat senatorul UDMR.
Acesta a afirmat că, între timp, cadrul legislativ s-a modificat și că proiectele speculative nu mai pot fi păstrate la nesfârșit.
„Eu cred că între timp aceste lucruri s-au rezolvat, pentru că cadrul legislativ totuși există și, după cunoștințele mele, existența unui ATR nu poate să reziste mai mult de 24 de luni dacă tu nu ești în stare să faci nimic cu acel proiect”, a explicat Antal Lóránt.
Declarațiile senatorului vin în contextul în care Guvernul și premierul Ilie Bolojan au prezentat recent ATR-urile drept unul dintre principalele blocaje din sistemul energetic.
În paralel însă, mai multe analize din sectorul energetic au arătat că ANRE modificase deja regulamentele încă din 2024 pentru limitarea speculei și introducerea garanțiilor financiare.
„Înverzirea accelerată s-ar putea să dăuneze sistemului energetic”
În discursul său, Antal Lóránt a criticat și ritmul tranziției energetice europene, susținând că România are nevoie de o abordare mai echilibrată.
„Noi am spus că înverzirea accelerată s-ar putea să dăuneze sistemului energetic și nu numai sistemului energetic, ci și competitivității economice”, a declarat acesta.
Potrivit senatorului, România trebuie să prioritizeze capacitățile de producție „în bandă”, necesare stabilității sistemului și industriei.
„Trebuie să dăm prioritate capacității de producere de energie electrică în bandă, pentru că aceste capacități ajută industriile”, a afirmat președintele Comisiei de Energie.
Acesta a atras atenția și asupra declinului industrial al României, pe care îl consideră una dintre cauzele scăderii consumului energetic.
„Foarte multe platforme industriale, adică consumatori non-casnici, au ieșit de pe piață”, a spus Antal Lóránt.
„Dacă am avea Iernut și Mintia, am fi într-o situație optimă”
Senatorul UDMR a vorbit și despre eliminarea unor capacități energetice fără înlocuirea lor imediată.
„În ultimii ani s-a scos din funcțiune undeva la 6.000 MW capacitate de producție”, a declarat acesta.
În acest context, Antal Lóránt a explicat că Parlamentul a introdus obligația ca Dispeceratul Energetic Național să avizeze orice închidere de capacitate energetică.
„Am introdus în lege că fără avizul DEN să nu se mai poată scoate niciun punct de producție de energie electrică”, a spus senatorul.
Oficialul a făcut referire și la întârzierile proiectelor strategice de la Iernut și Mintia.
„Astăzi, dacă am avea cei 430 MW de la Iernut și 1.700 MW de la Mintia, am fi într-o situație optimă”, a afirmat Antal Lóránt.
Bruxelles-ul și responsabilitatea României
În final, președintele Comisiei pentru Energie din Senat a susținut că România nu poate pune integral pe seama Bruxelles-ului deciziile privind eliminarea unor capacități energetice.
„Avem acel obicei de a spune că așa a vrut Bruxelles-ul. România, când a făcut aceste negocieri privind tranziția energetică, și-a asumat benevol niște acțiuni privind sistemul energetic național”, a declarat acesta.
Antal Lóránt a remarcat însă că miniștrii Sebastian Burduja și Bogdan Ivan au încercat ulterior să renegocieze termenele de eliminare a unor capacități pe cărbune.
„Bogdan Ivan a insistat pe aceste chestiuni și România a obținut, până la urmă, niște prorogări de termene”, a spus senatorul UDMR.
