Adrian Toni Neacșu explică decizia CJUE care a încins spiritele: În majoritatea dosarelor trebuie aplicate regulile prescripției stabilite de ÎCCJ

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, explică felul în care trebuie interpretată decizia CJUE privind prescripția. Mai multe voci din USR au acuzat că șefa ÎCCJ Lia Savonea a folosit legea ca să scape de pedepse legale mai mulți politicieni. Ideea nu e nouă, ea fiind prezentă în documentarul Recorder Justiție capturată.

Șeful UNBR explică felul în care trebuie aplicată decizia CJUE

Decizia pronunțată joi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza „Lin II” nu schimbă fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale, susține președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu.

Într-o analiză realizată pentru publicația Adevărul, Traian Briciu susține că decizia CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi repuse în discuție.

„Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ, pentru că există un aspect foarte clar, care pare să reprezinte deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație”, a declarat președintele UNBR.

Acesta a subliniat că hotărârea CJUE precizează explicit că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției. „Lin2 arată explicit că autoritatea de lucru judecat impune ca hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției să nu fie afectate, indiferent de soluțiile interpretative care ar putea apărea ulterior”, a afirmat avocatul.

Dosarele aflate pe rol rămân în centrul dezbaterii

Potrivit lui Traian Briciu, efectele hotărârii sunt mai puțin clare în cazul proceselor care nu au fost încă soluționate definitiv.

În opinia sa, din comunicatul CJUE nu rezultă că instanțele ar trebui să renunțe automat la hotărârea de principiu pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2022, prin care a fost consacrată aplicarea standardului național de protecție derivat din Constituție. „Din ceea ce citesc în comunicat, nu rezultă deloc că teza Înaltei Curți din 2022 ar fi invalidată automat prin hotărârea Lin2”, a explicat președintele UNBR.

Principiul legii penale mai favorabile rămâne esențial

Traian Briciu amintește că soluția Înaltei Curți s-a întemeiat pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile (mitior lex), pe care îl consideră un standard de protecție a drepturilor fundamentale.

„Constituția României conține două dispoziții esențiale. Prima este articolul 20, care prevede că tratatele și convențiile internaționale prevalează în caz de conflict doar în măsura în care legislația internă nu oferă un standard mai favorabil de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. Principiul legii penale mai favorabile reprezintă tocmai un asemenea standard de protecție și este consacrat chiar de Constituție. Articolul 15 stabilește expres că legea penală sau contravențională mai favorabilă se aplică retroactiv. Prin urmare, nu vorbim despre o opțiune a Înaltei Curți, ci despre o obligație constituțională”, a spus acesta, invocând articolele 15 și 20 din Constituția României.

Cum ar putea proceda instanțele

În concluzie, președintele UNBR apreciază că hotărârea „Lin2” nu modifică raportul dintre jurisprudența CJUE și standardul constituțional aplicat de instanțele române. Din acest motiv, el estimează că judecătorii vor continua să aplice hotărârea de principiu a Înaltei Curți din 2022 în dosarele aflate încă pe rol.

„Din ceea ce rezultă până acum, hotărârea Lin2 nu aduce elemente care să schimbe poziția exprimată în Lin1 cu privire la prioritatea standardului național de protecție a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, cred că instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea de principiu din 2022”, a concluzionat Traian Briciu.

Explicațiile lui Toni Neacșu, fost membru CSM: ÎCCJ a procedat corect

„A înnebunit toată presa . Bate câmpii de la un comunicat de presă de azi al CJUE, pe care evident nu îl înțelege sau îl citește fiecare după dorință.

Dimpotrivă, din acest comunicat rezultă că CJUE și-a îndreptat parțial o hotărâre aberantă și inaplicabilă dată anterior (LIN 1), confirmând că în majoritatea cazurilor și dosarelor penale trebuie aplicate regulile prescripției răspunderii penale așa cum le-a stabilit ICCJ. Deciziile ICCJ sunt obligatorii pentru că sunt reflectarea principiului constituțional al legii mai favorabile, pentru că standardul nostru de protecție al drepturilor omului e mai înalt în această privință decât legislația europeană. Deci, Constituția first, o spune explicit instanța europeană acum.

Singura ipoteză în care LIN1 ar putea fi aplicată, spune CJUE, e cea a infracțiunilor grave (pagube peste 50.000 euro) care aduc atingere intereselor UE și care încă se află pe rolul instanțelor sau pot fi atacate cu recurs în casație, in care prescripția s-a implinit întrucât în perioada 2018-2022 nu au existat cauze legale de întrerupere a prescripției. Adică numai pentru evaziunii fiscale cu TVA sau fraudă cu fonduri europene.

Cunoscând că Avocatul general propusese practic retragerea cu totul a LIN 1 pentru că era fundamental greșită și inaplicabilă și văzând că opinia i-a fost acceptată dar doar parțial, eu aș aștepta hotărârea în întregul ei”, spune Neacșu.

Ce schimbă concret hotărârea CJUE

Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție stabilește că instanțele naționale nu mai pot aplica interpretarea rezultată din deciziile Înaltei Curți privind prescripția în cauzele care privesc fraude grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, atunci când această interpretare conduce la încetarea procesului penal. Decizia privește în special cauzele privind fraude cu fonduri europene, anumite forme de evaziune fiscală și infracțiunile conexe, inclusiv unele dosare de spălare a banilor.

Potrivit comunicatului oficial al Curții, hotărârea Lin II clarifică cinci aspecte.

Pragul pentru „fraudă gravă”

Curtea stabilește, pentru prima dată explicit, că, acolo unde legislația națională nu prevede un prag propriu, o fraudă care afectează interesele financiare ale UE trebuie considerată automat „gravă” de îndată ce suma totală implicată depășește 50.000 de euro — indiferent dacă prejudiciul efectiv suferit de bugetul UE se situează sau nu sub acest prag.