Profesorul de diplomație digitală de la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, lansează un avertisment sever cu privire la criza politică din România și vorbește despre „haos”, „instabilitate” și o pierdere de autoritate la vârful statului.
Invitat la o dezbatere organizată la Ateneul Român, profesorul a declarat, într-un interviu acordat Pro TV, că situația actuală este una fără precedent și că întrebarea esențială este „cine conduce România în momentul de față?”.
„Trebuie să fim foarte îngrijorați, pentru că este o situație destul de dificilă, din punctul meu de vedere”, a spus Corneliu Bjola.
Totodată, profesorul Corneliu Bjola susține că PSD a sperat, odată cu epunerea moțiunii de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan, la „un fel de model Venezuela”, strategie care ar fi presupus eliminarea liderului și negocierile cu „eșalonul doi și trei” din PNL.
Sursa video: PRO TV
„Guvernul e paralizat. Președinția este oarecum izolată”
Profesorul de la Oxford susține că România traversează o perioadă de instabilitate profundă, în care instituțiile-cheie ale statului sunt slăbite simultan.
„Întrebarea care mă preocupă după criza politică de săptămâna trecută este: cine conduce România în momentul de față? Guvernul e paralizat, deci este un guvern interimar, care nu are capacitatea să adopte hotărâri cu amploare. Președinția este oarecum izolată”, a declarat Bjola.
Acesta spune că actuala criza politică arată inclusiv o diminuare a autorității prezidențiale.
„Faptul că această criză a avut loc dovedește și o anumită limită pe care președinția o are în capacitatea de a gestiona această criză. Mă tem că autoritatea președintelui este în declin. Dacă nu era în declin, nu aveam această criză”, a afirmat profesorul.
Avertisment economic: „Banca Națională nu poate pompa bani la nesfârșit”
Corneliu Bjola a vorbit și despre efectele economice ale instabilității politice și avertizează că România poate intra într-o perioadă complicată dacă actualul blocaj persistă.
„Situația economică oricum era problematică dinainte. Știm, de exemplu, cum a crescut cursul valutar. Probabil că Banca Națională continuă să pompeze bani ca să mențină acest curs, dar nu poate să facă asta la nesfârșit”, a spus el.
Profesorul avertizează că o criză politică prelungită ar putea duce la creșterea dobânzilor și la accentuarea tensiunilor sociale și politice.
„O criză care persistă, să zicem săptămâni sau luni, fără o rezoluție foarte clară, va scoate la suprafață chestii și mai urâte. Mă tem. Haos, instabilitate”, a declarat Bjola.
„Forțele anti-sistem vor fi alimentate și mai mult”
Profesorul de la Oxford spune că percepția de haos și lipsă de direcție poate întări curentele anti-sistem și radicalizarea discursului public.
„Această percepție de instabilitate, de haos, va alimenta și mai mult forțele care sunt anti-sistem. Nu este o situație bună”, a afirmat acesta.
În opinia sa, actuala criza politică transmite și o imagine de iresponsabilitate în fața publicului.
„Se adaugă această percepție de iresponsabilitate. Tu ai crize majore și declanșezi o situație în care e ușor să dai jos un guvern, mai greu să pui altul”, a spus profesorul.
Corneliu Bjola: „Bolojan a captat curentul anti-sistem”
În analiza sa, profesorul a vorbit și despre ascensiunea politică a lui Ilie Bolojan, despre care spune că a reușit să capteze o parte din electoratul anti-sistem.
„Premierul Bolojan a reușit să capteze foarte bine acest curent anti-sistem. Și e foarte interesant, pentru că domnul Bolojan nu este o persoană carismatică. Vorbește puțin, vorbește tehnic. Dar, în condițiile actuale, tocmai genul acesta de profil are o credibilitate extraordinară”, a declarat Bjola.
Bjola afirmă că scenariul ar fi presupus îndepărtarea lui Bolojan din centrul puterii PNL și reconstruirea unei majorități fără acesta, însă spune că planul „a picat” din cauza unei „rezistențe extraordinare” și a unei mobilizări interne în PNL. Profesorul consideră că experiența conflictelor anterioare din coaliție, din perioada Ciucă–Ciolacu, a contribuit la solidarizarea liberalilor în jurul fostului premier.
„Trebuie să vedem și ce se întâmplă cu această nouă mișcare inițiată de premierul Bolojan, Alianța Reformistă, că este foarte interesantă din punctul meu de vedere. Ce s-a întâmplat în ultima perioadă este că a fost făcut un calcul greșit, probabil, de PSD, că va fi ușor de înlocuit Bolojan… decapităm… eliminăm primul eșalon, negociem cu eșalonul doi-trei, un fel de model Venezuela, să spunem o paralelă și mergem mai departe după vreo săptămână. Scenariul acesta a picat pentru că a fost o rezistență extraordinară și o coalizare a forțelor politice în PNL, având în vedere și experiența recentă, perioada Ciucă- Ciolacu, în care ei au suferit și care acest scenariu a picat”, a explicat profesorul pentru Pro Tv.
Acesta consideră că actuala fragmentare politică nu este doar o problemă românească, ci un fenomen care se vede în toată Europa și chiar în Statele Unite.
„Partidele tradiționale pe care le știam nu mai sunt la fel. Suntem într-o perioadă de fragmentare politică și de coaliții construite permanent”, a spus profesorul de la Oxford.
Profesorul de la Oxford leagă criza politică de transformările tehnologice globale
Corneliu Bjola a explicat că actualele tensiuni politice trebuie privite și în contextul marilor transformări tehnologice și sociale din ultimii ani.
„Noi suntem aproape la începutul unei transformări. Sunt convulsii foarte puternice care apar. Se transformă societatea în diferite forme și aici e nevoie de direcție”, a afirmat el.
Profesorul a comparat perioada actuală cu efectele Revoluției Industriale și spune că schimbările produse de tehnologie și inteligența artificială vor avea efecte politice și sociale majore în următorii ani.
„Majoritatea dintre noi citim știrile de pe niște platforme care decid ce contează și ce nu contează. Vorbim de companii care au o capacitate de decizie mult mai mare decât state întregi”, a avertizat Corneliu Bjola.
