Consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi și zahăr în copilărie poate produce modificări de durată asupra creierului și comportamentului alimentar.
Aceste modificări persist chiar și după adoptarea unei diete sănătoase, arată un studiu realizat de cercetători de la University College Cork, potrivit mediafax.
Cercetarea, publicată de Science Daily, arată că expunerea timpurie la alimente ultraprocesate și bogate în calorii poate afecta regiunile din creier responsabile de controlul apetitului și al echilibrului energetic.
Autorii studiului au folosit un model experimental pe șoareci și au observat că animalele hrănite în perioada timpurie cu diete bogate în grăsimi și zahăr au prezentat modificări persistente ale comportamentului alimentar și la vârsta adultă.
Potrivit cercetătorilor, efectele au continuat chiar și după întreruperea dietei nesănătoase și revenirea la o greutate corporală normală.
Oamenii de știință au asociat aceste schimbări cu perturbări la nivelul hipotalamusului, regiunea cerebrală care reglează senzația de foame și consumul de energie.
„Ceea ce mâncăm la începutul vieții contează foarte mult”, a declarat dr. Cristina Cuesta-Martí, autor principal al studiului.
„Expunerea timpurie la o dietă nesănătoasă poate lăsa efecte ascunse și de lungă durată asupra comportamentului alimentar, care nu sunt vizibile doar prin greutate”, a explicat cercetătoarea.
Studiul vine în contextul în care copiii sunt expuși constant la produse ultraprocesate, promovate agresiv și disponibile pe scară largă. Cercetătorii atrag atenția că dulciurile și alimentele bogate în grăsimi sunt prezente frecvent la petreceri, evenimente școlare sau activități sportive. Uneori, sunt folosite drept recompense.
Autorii avertizează că această expunere constantă poate influența preferințele alimentare încă din copilărie și poate favoriza obiceiuri nesănătoase pe termen lung.
Cercetătorii au analizat și posibilitatea reducerii efectelor negative prin intervenții asupra microbiomului intestinal.
Ei au testat o tulpină probiotică, Bifidobacterium longum APC1472, precum și fibre prebiotice de tip fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide, prezente natural în alimente precum ceapa, usturoiul, sparanghelul, prazul și bananele.
Potrivit studiului, aceste intervenții au contribuit la îmbunătățirea comportamentului alimentar și la reducerea efectelor produse de dieta nesănătoasă din perioada timpurie.
„Susținerea microbiomului intestinal încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare sănătoase mai târziu în viață”, a declarat dr. Harriet Schellekens, coordonatoarea studiului.
Profesorul John F. Cryan a afirmat că rezultatele deschid noi direcții pentru dezvoltarea unor intervenții bazate pe microbiom.
