Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a lansat vineri un contraatac public la adresa secretarului de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma, pe care îl acuză că a declanșat, în ultimele trei zile, „trei atacuri publice succesive” împotriva sa.
Replica vine pe fondul unui conflict tot mai deschis în interiorul sistemului de transporturi, în care se suprapun un litigiu de sute de milioane de lei cu italienii de la Pizzarotti, transferul unor proiecte majore de infrastructură de la CNAIR la CNIR și disputa privind schema de personal a companiei de drumuri.
Cristian Pistol este cunoscut ca fiind susținut de PNL, în timp ce Horațiu Cosma este reprezentant USR, drept secretar de stat la Transporturi și fost responsabil de infrastructura rutieră în mandatul lui Cătălin Drulă.
Conflictul dintre CNAIR și conducerea Ministerului Transporturilor s-a amplificat în ultimele zile, pe fondul disputei privind transferul către CNIR a cinci proiecte majore de infrastructură și după pierderea unui arbitraj cu Impresa Pizzarotti, care presupune plata unor despăgubiri de peste 340 de milioane de lei.
Pistol acuză trei atacuri consecutive
„În ultimele trei zile, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a lansat trei atacuri publice succesive la adresa mea. Trei subiecte diferite, postate la câte 24 de ore distanță, toate vizându-mă personal. Nu instituția pe care o conduc, ci omul”, afirmă Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook.
Șeful CNAIR susține că răspunde „o singură dată, instituțional, cu cifre verificabile”, invocând trei teme: litigiul cu Pizzarotti pentru Autostrada Sebeș–Turda, Ordinul de ministru 475/2026 privind transferul unor proiecte către CNIR și schema de personal a CNAIR pe anul 2026.
Primul episod al conflictului vizează litigiul dintre CNAIR și Impresa Pizzarotti, constructorul italian implicat în Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda. Horațiu Cosma a criticat acordul semnat în 2021 de CNAIR, afirmând că acesta „nu a fost semnat cum trebuie” și folosind formula că „s-a semnat pe genunchi o hârtie igienică”, care nu a fost luată în considerare, astfel încât statul a ajuns de la o obligație estimată la circa 150 de milioane de lei la peste 340 de milioane de lei.
Cristian Pistol respinge acuzațiile și susține că, în 2021, CNAIR a negociat un acord prin care pretențiile constructorului italian, de 527 de milioane de lei, au fost reduse la 149,6 milioane de lei. Potrivit acestuia, Tribunalul Arbitral a desconsiderat ulterior acordul și a stabilit, în noiembrie 2025, o obligație de plată de peste 340 de milioane de lei.
Litigiul Pizzarotti, mutat în instanță
CNAIR a atacat la Curtea de Apel București sentința arbitrală pronunțată în noiembrie 2025, într-un dosar care are ca obiect anularea hotărârii arbitrale. Elementul-cheie îl reprezintă acordul din noiembrie 2021, prin care părțile au încercat să plafoneze pretențiile financiare, dar documentul a fost semnat sub semnătură privată, fără autentificare notarială, iar tribunalul arbitral a apreciat că acesta nu produce efectele juridice invocate de CNAIR.
Pistol afirmă acum că CNAIR „nu a stat pasivă”, ci a atacat sentința la Curtea de Apel București, a formulat contestație la executare și a cerut suspendarea executării silite. El susține că, pe 21 mai 2026, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea de suspendare provizorie, ceea ce, în interpretarea sa, ar arăta că argumentele companiei sunt consistente. Soluția invocată de șeful CNAIR nu tranșează însă fondul litigiului, care rămâne deschis.
Al doilea front al disputei îl reprezintă Ordinul de ministru 475/2026, prin care cinci proiecte mari de infrastructură ar urma să fie transferate de la CNAIR la CNIR. Potrivit relatărilor publice, ordinul vizează Drumul Expres Arad–Oradea, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II, proiecte estimate la aproximativ 10 miliarde de euro.
Horațiu Cosma a susținut că termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte către CNIR a expirat și l-a acuzat pe Cristian Pistol că blochează, „cu bună știință”, marile proiecte de autostrăzi și drumuri expres transferate prin ordin de ministru. Secretarul de stat a invocat OUG 55/2016 și jalonul 78 din PNRR, susținând că neîndeplinirea reformei poate duce la pierderea unor sume importante din fondurile europene.
Bătălia pentru transferul proiectelor la CNIR
Cristian Pistol susține însă că a urmat procedura legală: CNAIR a depus plângere prealabilă, la care nu a primit răspuns, și a cerut Curții de Apel București suspendarea ordinului. Potrivit informațiilor apărute în presă, CNAIR a formulat o cerere de chemare în judecată prin care solicită suspendarea efectelor ordinului emis de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ordin semnat chiar în ziua în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
Șeful CNAIR mai acuză că secretarul de stat USR omite două elemente – faptul că Drumul Expres Arad–Oradea nu are alocare bugetară pentru 2026 și faptul că directorul general al CNIR ar fi recunoscut public că Autostrada Ploiești–Brașov este un proiect pe care compania nu a reușit să îl deblocheze. În decembrie 2025, premierul Ilie Bolojan declara că drumul expres Oradea–Arad ar putea fi construit de firme pe cheltuiala lor, dar fără plăți în 2026, iar presa economică a consemnat în ianuarie 2026 că șeful CNIR, Gabriel Budescu, a vorbit despre A3 Ploiești–Brașov ca despre singurul contract pe care noua companie nu a reușit să îl deblocheze.
A treia temă invocată de Cristian Pistol privește schema de personal și bugetul CNAIR pe 2026. Directorul general al companiei afirmă că numărul de posturi din aparatul central agregat, CNAIR Central plus CESTRIN, a scăzut în 2025 cu 96, de la 1.259 la 1.163, iar numărul total de salariați ai companiei, incluzând direcțiile regionale, a crescut în ultimii șase ani cu doar cinci persoane, de la 6.916 la 6.921.
În același interval, susține Pistol, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres administrată de CNAIR a crescut cu peste 564 de kilometri. El precizează că cele 518 posturi pentru care compania solicită aprobarea nu sunt posturi noi, ci posturi vacante deja existente în organigramă, dintre care 392, adică peste 75%, sunt destinate direcțiilor regionale, secțiilor și districtelor de drumuri.
Miza politică: PNL versus USR în infrastructură
Pistol afirmă că impactul bugetar al ocupării acestor posturi ar fi de 19,35 milioane de lei pentru perioada august–decembrie 2026 și că suma ar urma să fie suportată integral din veniturile proprii ale CNAIR, „zero lei de la bugetul de stat”. El mai susține că, în ultimii nouă ani, CNAIR a virat statului peste 515 milioane de lei dividende din profit.
În finalul postării, șeful CNAIR sugerează că succesiunea atacurilor nu este întâmplătoare, invocând termenul din 27 mai 2026, când Curtea de Apel București ar urma să se pronunțe asupra Ordinului 475. „Fiecare cetățean român poate evalua singur dacă această secvență — trei atacuri personale exact în săptămâna premergătoare unei decizii a instanței — este coincidență sau strategie”, afirmă Pistol.
„Justiția se pronunță. Cifrele vorbesc. CNAIR construiește”, își încheie Cristian Pistol mesajul.
