UE pregătește terenul pentru revizuirea regulilor privind tutunul. Mobilizare importantă din România

Comisia Europeană a încheiat procesul de consultare privind viitorul reglementării produselor din tutun, etapă care precede o eventuală revizuire a legislației europene în domeniu. România a înregistrat 9.048 de contribuții în cadrul mecanismului „Call for Evidence”, cel mai mare număr dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor centralizate după încheierea acestei etape, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva introducerii unor măsuri suplimentare de restricționare în actualul cadru de reglementare, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă, scrie Mediafax.

Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) presupune un proces de consultare în două etape, prin care Comisia Europeană colectează opinii, date și argumente înaintea unei eventuale propuneri legislative.

Peste 120.000 de contribuții în cele două etape

Prima etapă, mecanismul „Call for Evidence”, lansat înaintea formulării unei propuneri legislative, a strâns 82.168 de contribuții din întreaga lume, provenite din 138 de țări. La proces au participat inclusiv reprezentanți ai mediului academic și de cercetare din 43 de state.

Cea de-a doua etapă, consultarea publică propriu-zisă (Open Public Consultation), a adunat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar. Cumulat, cele două procese au însumat 123.862 de contribuții.

În această etapă nu există încă un text legislativ asupra căruia să se voteze. Evaluarea cadrului privind controlul tutunului a fost publicată de Comisia Europeană pe 2 aprilie 2026, iar procesul actual este dedicat analizării opiniilor, datelor și argumentelor transmise.

O eventuală propunere legislativă este așteptată spre finalul anului 2026.

România, pe primul loc la numărul de contribuții

România a transmis 9.048 de contribuții în cadrul „Call for Evidence”, reprezentând 11,99% din total. Franța a înregistrat 8.556 de contribuții, iar Italia 7.793. Printre statele cu o participare importantă s-au numărat și Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.

Raportat la populație, România a înregistrat 518 contribuții la un milion de locuitori și s-a situat în primele cinci țări la acest indicator, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.

În cea de-a doua etapă, cea a consultării publice, din România au fost transmise 1.904 răspunsuri, reprezentând 4,57% din total. Țara noastră s-a clasat astfel pe locul cinci la nivel european, după Polonia, Suedia, Cehia și Spania.

Aproape 90% dintre contribuții s-au opus unor noi restricții

Potrivit datelor centralizate după încheierea „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva introducerii unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.

Printre argumentele și temele invocate de participanți s-au numărat dreptul consumatorilor la opțiune, accesul la alternative fără fum, riscul dezvoltării comerțului ilicit, impactul economic, locurile de muncă și inovația.

Un alt subiect important a vizat diferențierea între diversele categorii de produse cu nicotină. Participanții au susținut că viitoarele reglementări ar trebui să țină cont de profilurile diferite de risc și să fie fundamentate pe dovezi științifice, în locul unei abordări uniforme pentru țigaretele clasice și produsele fără ardere.

Critici privind transparența consultării

Procesul de consultare a generat și critici referitoare la modul în care a fost organizat.

Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a atras atenția asupra „calității și transparenței procesului de consultare”. Acesta a descris chestionarul Comisiei drept „inutil de complex” și a susținut că unele întrebări ar fi putut orienta participanții către categorii și opțiuni de politici predefinite, existând riscul creării „aparenței unei consultări”.

Critici au venit și din sectorul agricol. UNITAB Europe, asociația europeană a cultivatorilor de tutun, prin președintele Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul reprezintă „un canal important”, dar a avertizat că formularul nu ar fi surprins toate realitățile sectorului.

La rândul său, Antonios Nestoras, de la European Policy Information Centre, a atras atenția că tratarea identică a produselor cu profiluri diferite de risc ar putea avea efecte contraproductive. Printre acestea au fost indicate menținerea consumului de țigarete, dezvoltarea piețelor ilicite și diminuarea veniturilor publice.

Ce urmează după încheierea consultării

După analizarea contribuțiilor, Comisia Europeană poate formula o propunere pentru revizuirea legislației. Aceasta ar urma apoi procedura legislativă europeană și ar fi negociată de Parlamentul European și Consiliul UE.

În cazul adoptării unei noi directive, prevederile acesteia vor trebui transpuse ulterior în legislația fiecărui stat membru, inclusiv în România.

Rezultatele consultării nu produc, așadar, modificări imediate ale legislației europene, însă opiniile transmise urmează să fie analizate în procesul care precede o eventuală propunere legislativă.

Participarea ridicată a României arată interesul generat la nivel național de viitorul reglementării produselor din tutun. Rămâne de văzut în ce măsură opiniile exprimate în cadrul consultării vor fi reflectate în viitoarea propunere a Comisiei Europene.