Interviu realizat de dr. Adrian L. Mociulschi
Într-un context economic din ce în ce mai imprevizibil, marcat de presiuni inflaționiste, incertitudini globale și transformări accelerate ale piețelor, o întrebare devine tot mai pregnantă: sunt românii pregătiți pentru ceea ce urmează? Educația financiară nu mai reprezintă doar o bună practică, ci se conturează ca o condiție esențială pentru stabilitatea individuală și coeziunea socială.
Pe fondul procesului de aderare a României la OECD — un reper al standardelor economice și instituționale la nivel internațional — educația financiară devine o miză strategică. Nu mai este vorba doar despre acumularea unor cunoștințe teoretice, ci despre capacitatea concretă a cetățenilor de a înțelege riscurile, de a evalua oportunitățile și de a lua decizii care le influențează direct viața de zi cu zi.
În acest context, am stat de vorbă cu profesorul universitar doctor Marian Siminică, director executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF), despre evoluțiile recente din România, rolul ISF și modul în care cetățenii pot fi mai bine pregătiți pentru un mediu economic tot mai complex.
Adrian Leonard Mociulschi: În contextul aderării la OECD, educația financiară se conturează tot mai clar ca un indicator al maturității economice și al capacității unei societăți de a răspunde provocărilor viitorului. România a făcut pași vizibili în ultimii ani, însă distanța față de standardele internaționale rămâne o temă de reflecție. Unde vedeți cele mai relevante progrese realizate până acum în direcția alinierii la aceste standarde?
Profesor univ. Siminică: România se apropie într-adevăr de momentul aderării la OECD, iar în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în derularea programelor de educație financiară. S-a trecut de la inițiative punctuale la o abordare strategică, bazată pe parteneriate între autorități, mediul academic și sectorul financiar.
Un element important îl reprezintă Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030, prin care mai multe instituții contribuie la schimbarea comportamentelor și la integrarea educației financiare în procesul educațional, prin programe dedicate elevilor, studenților, cadrelor didactice și mediului de afaceri.
În același timp, se observă un interes crescut pentru educația financiară aplicată, orientată spre decizii concrete — economisire, investiții, asigurări sau planificare pentru pensie.
Adrian Leonard Mociulschi: Aderarea presupune nu doar îndeplinirea unor criterii, ci și o dinamică de transformare internă. Ce schimbări concrete considerați că au început deja să se contureze în acest context?
Profesor univ. Siminică: Oamenii sunt oarecum reticenți la schimbare, pentru că aceasta nu se poate face brusc, ci etapizat. Prima schimbare vine prin conștientizarea că nu mai merge să trecem prin viață fără un scop, fără niște obiective clare sau fără a avea o planificare financiară. Deci primul pas este conștientizarea faptului că este nevoie de o schimbare de mentalitate, un lucru într-adevăr dificil. Al doilea pas este responsabilizarea, iar al treilea, disciplina financiară.
Procesul de aderare la OECD generează deja o serie de transformări importante la nivel instituțional, economic și educațional, deoarece presupune adoptarea unor standarde internaționale care pun accent pe transparență, guvernanță eficientă, reziliență economică și creșterea încrederii în instituții. Dincolo de îndeplinirea unor criterii tehnice, acest parcurs obligă România să accelereze reforme care vizează calitatea politicilor publice și capacitatea societății de a se adapta unor economii tot mai competitive și digitalizate.
În sectorul financiar, observăm o orientare mai clară către protecția consumatorului, creșterea nivelului de educație financiară, digitalizare și consolidarea mecanismelor de supraveghere și transparență. În paralel, apare tot mai evident nevoia de competențe noi, atât pentru profesioniștii din domeniul financiar, cât și pentru populație, într-un context în care deciziile financiare devin din ce în ce mai complexe.
De asemenea, consider că una dintre cele mai importante schimbări este reprezentată de maturizarea relației dintre cetățean și sistemul financiar.
Adrian Leonard Mociulschi: Banii și tehnologia sunt tot mai interconectate în viața de zi cu zi. Ar trebui ca educația financiară și cea tehnologică să devină materii de bază în școli?
Profesor univ. Siminică: Am scris de curând un articol, cu colegii mei de la ISF, ce vizează comparația dintre România și Polonia în zona alfabetizării financiare și una dintre concluzii a fost aceasta. Da, consider că educația financiară și cea tehnologică se întrepătrund, poate nu este nevoie de două materii, una poate că ar fi suficientă și să abordeze ambele domenii.
În același timp, atât elemente de educație financiară, cât și de educație tehnologică pot fi regăsite la alte materii deja studiate de elevi, sub forma unor exemple concrete: la matematică, calculul dobânzii sau impactul inflației; la istorie, evoluția sistemelor bancare; la geografie, distribuția resurselor financiare.
Educația financiară este, până la urmă, despre a ști unde să cauți răspunsurile atunci când ai întrebări cu privire la bani și gestionarea lor.
Adrian Leonard Mociulschi: ISF joacă un rol important în educația financiară a publicului și a tinerilor. Considerați că acest rol este esențial pentru pregătirea unei generații capabile să facă față unui viitor financiar tot mai complex? Cum pregătiți concret tinerii în acest sens?
Profesor univ. Siminică: Da, așa este. Dar ISF nu este singur în acest proces. O facem alături de ASF, AAF, UNSAR și alte asociații profesionale din piață.
Pentru pregătirea tinerilor avem mai multe programe de educație financiară, unele pentru elevi și altele pentru studenți, dar și în funcție de dorințele lor de cunoaștere, unele cu caracter generalist, altele de aprofundare a cunoștințelor.
Pentru elevi, în parteneriat cu ASF, derulăm proiectul Start2Learn, destinat elevilor din clasa a XI-a.
Pentru studenți, programul SmartFin@ISF oferă formare aplicată, prin seminare susținute de specialiști.
Adrian Leonard Mociulschi: Contextul economic actual ridică întrebări legate de stabilitate și reziliență. Într-un scenariu economic dificil, ce ar putea face oamenii pentru a fi mai bine protejați financiar?
Profesor univ. Siminică: Indicat ar fi să te pregătești înainte pentru astfel de contexte. Sistemul economic este ciclic, iar perioadele bune sunt urmate, inevitabil, de momente dificile.
Un prim pas important îl reprezintă gestionarea echilibrată a bugetului personal, evitarea supraîndatorării și constituirea unui fond de rezervă.
În perioadele dificile trebuie să știm unde să căutăm soluții și să înțelegem că educația financiară nu este opțională.
Adrian Leonard Mociulschi: Vă mulțumesc, domnule profesor.
În loc de concluzie
Într-un context economic tot mai dinamic și marcat de incertitudine, educația financiară se conturează ca un element esențial al adaptării individuale și al maturizării societății.
În cele din urmă, stabilitatea financiară nu depinde exclusiv de contextul economic, ci de capacitatea fiecăruia de a înțelege, anticipa și gestiona propriile decizii.
Interviu realizat de dr. Adrian L. Mociulschi
