Conform unui nou studiu, criza climatică afectează durata zilelor pe Pământ, lungindu-le ușor. Deși modificarea este de ordinul milisecundelor, această schimbare este suficientă pentru a perturba tranzacțiile financiare și alte activități care depind de măsurarea exactă a timpului.
Impactul asupra activităților umane
Experții au subliniat că prelungirea zilei, deși aparent neglijabilă, poate avea consecințe semnificative. Sistemele de navigație GPS, tranzacțiile financiare și traficul pe internet, toate bazându-se pe o sincronizare precisă a timpului, sunt afectate de această schimbare subtilă. Modificarea duratei zilei este suficientă pentru a perturba aceste sisteme, arătând interconectarea dintre fenomenele naturale și tehnologia umană.
Modificări geologice și topirea gheții polare
Lungimea zilei pe Pământ a crescut în mod constant de-a lungul timpului geologic din cauza efectului gravitațional al Lunii asupra oceanelor și uscatului. Totuși, încălzirea globală și topirea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica redistribuie apa de la latitudini înalte către oceanele din apropierea ecuatorului. Această redistribuire face ca Pământul să devină mai aplatizat, încetinind rotația planetei și prelungind astfel durata zilei.
Redistribuirea apei și efectele sale
Conform The Guardian, topirea gheții polare face Pământul „mai aplatizat sau mai gras”, ceea ce încetinește rotația planetei. Această redistribuire a apei afectează nu doar durata zilei, ci și axa de rotație a Pământului, mutând polii nord și sud. În plus, emisiile de carbon contribuie la micșorarea stratosferei, demonstrând impactul uman asupra întregului sistem terestru.
Schimbări ce durează milenii, realizate în secole
Profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich din Elveția a declarat că schimbările cauzate de oameni în doar 100-200 de ani sunt remarcabile, în contrast cu procesele naturale care au avut loc timp de miliarde de ani. „Putem observa impactul nostru, ca oameni, asupra întregului sistem terestru, nu doar la nivel local, cum ar fi creșterea temperaturii, ci în mod fundamental, modificând modul în care se mișcă în spațiu și se rotește”, a explicat Soja.
Importanța sincronizării precise a timpului
Cronometrarea umană se bazează pe ceasuri atomice, extrem de precise. Totuși, timpul exact al unei zile – o rotație completă a Pământului – variază din cauza mareelor lunare, a impactului climatic și a altor factori. Profesorul Soja subliniază necesitatea de a lua în considerare aceste diferențe pentru a menține sincronizarea precisă necesară pentru navigație și comunicații.
Cercetarea și rezultatele ei
Publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, cercetarea a utilizat observații și reconstrucții computerizate pentru a evalua impactul topirii gheții asupra duratei zilei. Rata de încetinire a variat între 0,3 și 1,0 milisecunde pe secol între 1900 și 2000. Începând cu anul 2000, pe măsură ce topirea s-a accelerat, rata de schimbare a crescut la 1,3 ms/cy.
Proiecțiile viitoare
Cercetătorii preconizează că rata de încetinire va rămâne aproximativ la un nivel de 1,0 ms/cy pentru următoarele decenii, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse drastic. Dacă emisiile nu sunt reduse, rata de încetinire ar putea crește la 2,6 ms/cy până în 2100, depășind mareele lunare ca factor principal care contribuie la variațiile pe termen lung ale lungimii zilelor.
Implicații pe termen lung
Dr. Santiago Belda de la Universitatea din Alicante a afirmat că acest studiu confirmă impactul direct al pierderii gheții din Groenlanda și Antarctica asupra lungimii zilei. Această variație are implicații critice nu doar pentru măsurarea timpului, ci și pentru tehnologiile moderne precum GPS-ul. „Această variație a duratei zilei are implicații critice nu numai pentru modul în care măsurăm timpul, ci și pentru GPS și alte tehnologii care ne guvernează viața modernă”, a declarat Belda.
Studiul subliniază importanța înțelegerii impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre moderne. Deși prelungirea zilei este de ordinul milisecundelor, efectele sale sunt semnificative și evidențiază necesitatea unei acțiuni urgente pentru a combate schimbările climatice.
