Impactul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare
Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) rămân principalele cauze de deces în România, fiind de asemenea responsabilități majore în ceea ce privește dizabilitatea și impactul economic asupra sistemului de sănătate și societății. În cadrul Ministerului Sănătății, în luna ianuarie 2024, s-a propus un plan de reformă pentru gestionarea acestor afecțiuni până în 2030, cu scopuri orientate spre prevenirea factorilor de risc și îmbunătățirea tratamentelor disponibile, precum și a procesului de recuperare post-tratament. Recent, strategia a fost revizuită și relansată, fiind publicată într-un proiect de hotărâre de guvern.
Obiectivele strategiei SNBCC
Strategia Națională de Prevenire și Control al Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) are ca prioritate creșterea conștientizării cu privire la factorii de risc, la metodele de diagnostic și tratament, asigurând totodată accesul cetățenilor la intervenții medicale destinate prevenirii, gestionării și tratării acestor afecțiuni. Documentul subliniază că scopul principal este de a îmbunătăți starea de sănătate a populației, în special a grupurilor vulnerabile, prin implementarea unui plan de reformă comprehensiv, adaptat la Strategia Națională de Sănătate 2022-2030.
Ținte operaționale pentru 2030
Strategia include nouă ținte operaționale ce trebuie atinse până în 2030, toate fundamentate pe standarde europene. Printre acestea se numără elaborarea de protocoale terapeutice specifice pentru bolile care afectează semnificativ mortalitatea și morbiditatea, stabilind standardele minime de tratament în spitalele de diferite categorii. Este esențial ca aceste standarde să fie monitorizate și respectate în practică.
Accesul la tratamente farmaceutice
Un alt obiectiv important este implementarea unui sistem de compensare a tratamentului farmacologic, pentru a garantat accesul rapid al pacienților la terapiile care au indicație de clasă I, conform ghidurilor emise de Societatea Europeană de Cardiologie. Acest mecanism trebuie să fie funcțional pentru a reduce barierele în obținerea tratamentelor necesare.
Extinderea capacităților de tratament
Strategia preconizează și creșterea numărului de centre care să efectueze proceduri de cardiologie și electrofiziologie intervențională, în special în regiunile care se confruntă cu deficit de servicii medicale. Se va asigura un proces transparent pentru incluziunea acestor centre în programul de Acțiuni Prioritare al Ministerului Sănătății, precum și în Programele Naționale de Boli Cardiovasculare. Se urmărește ca toate spitalele de categoria I și II să poată oferi proceduri de coronarografie și angioplastie.
Investiții în centrele existente
De asemenea, se va investi în dezvoltarea și finanțarea adecvată a centrelor existente, care să poată desfășura o gamă întreagă de proceduri de cardiologie intervențională, inclusiv proceduri avansate de electrofiziologie și implanturi de dispozitive electronice. Aceste servicii trebuie să fie disponibile în instituțiile de specialitate și spitalele regionale de urgență.
Obiective de proceduri anuale
Un alt punct important al strategiei este realizarea, în următorii șapte ani, a unui număr anual de proceduri care să fie comparabil cu media țărilor din aceeași regiune geografică. Conform planului, se vizează atingerea unui număr minim de 5.000 de proceduri de angiografie / cateterism cardiac diagnostic la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 2,5 ori față de prezent.
Creșterea accesului la angioplastie
De asemenea, un obiectiv stabilit se referă la creșterea numărului de proceduri de angioplastie coronariană percutană electivă, având ca țintă îmbunătățirea accesului și calității asistenței medicale. Toate aceste măsuri sunt destinate să contribuie la reducerea semnificativă a mortalității și morbidității asociate bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare.
Promovarea conștientizării și educației
Ultimul aspect al strategiei se referă la promovarea conștientizării și educației în domeniu, cu scopul de a informa populația despre riscurile și măsurile de prevenție. Conducerea Ministerului Sănătății se angajează să desfășoare campanii de informare, atât prin intermediul instituțiilor de sănătate publică, cât și prin colaborări cu organizații non-guvernamentale, pentru a asigura o viziune comună în lupta împotriva BCC.
Creșterea Procedurilor Cardiologice
Pentru a îmbunătăți asistența medicală, se propune creșterea numărului de proceduri cardiologice efectuate pe milion de locuitori. Conform planului, ar trebui să se ajungă la cel puțin 2500 de proceduri pe milion de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 2,5 ori față de nivelul actual.
Un alt aspect important vizează procedurile de angioplastie coronariană percutană în sindroamele coronariene acute, având ca obiectiv creșterea la 1300 de proceduri pe milion de locuitori, adică de cca 5 ori. Astfel, pacienții care suferă de aceste afecțiuni ar putea beneficia de un tratament mai eficient.
În ceea ce privește ablația în tratarea aritmiilor, se dorește ca numărul de proceduri să ajungă la 450 pe milion de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, de aproximativ 6 ori față de statisticile actuale.
Proceduri pentru Stimulatoare și Defibrilatoare Cardiace
Planul include, de asemenea, creșterea numărului de proceduri pentru implantarea stimulatoarelor cardiace, care ar trebui să ajungă la 750 pe milion de locuitori, un avans de 2,5 ori. Implanturile de defibrilatoare cardiace (ICD) ar trebui să atingă 200 de proceduri pe milion de locuitori, ceea ce înseamnă o creștere de 6 ori.
Un alt obiectiv important este implantarea sistemelor de resincronizare, cu o creștere prevăzută la 140 de proceduri pe milion de locuitori, adică o dublare față de nivelul actual. De asemenea, procedurile de implant percutan de valvă aortică (TAVI) ar trebui să ajungă la 50 pe milion de locuitori, având o creștere de 2,5 ori.
Reparația Valvelor Mitrale și Tricuspide
Pe lângă aceste proceduri, se urmărește creșterea reparației percutane a valvelor mitrale și tricuspide, cu scopul de a ajunge la cel puțin 20 de proceduri pe milion de locuitori, față de cazurile izolate registrate în prezent în sistemul public.
În ceea ce privește chirurgia cardiovasculară de revascularizare (CABG), se preconizează o creștere la 350 de proceduri pe milion de locuitori, adică o îmbunătățire de 1,5 ori. De asemenea, pentru chirurgia cardiovasculară destinată pacienților cu afecțiuni congenitale, cifra ar trebui să crească la cel puțin 50 de proceduri pe milion de locuitori, un avans de 2,5 ori.
Cardiologie Intervențională pentru Pacienții Congenitali
De asemenea, strategia prevede o creștere a procedurilor de cardiologie intervențională pentru pacienții cu afecțiuni congenitale, cu un obiectiv de 50 de intervenții pe milion de locuitori, față de activitatea actuală limitată la cazuri izolate în sistemul public.
Dezvoltarea USTACC
Un alt punct esențial vizează dezvoltarea și asigurarea resurselor necesare pentru Unitățile de Supraveghere și Tratament Avansat al pacienților Cardiaci Critici (USTACC). Toate spitalele clasificate în categoria 1 și 2 vor fi obligate să dispună de asemenea unități, dotate conform standardelor europene.
Resurse Umane în Domeniul Cardiologiei
Asigurarea resurselor umane este crucială, atât în ceea ce privește numărul medicilor cardiologi, cât și personalului sanitar mediu și auxiliar, cu accent pe spitalele județene, municipale și orășenești. Creșterea profesionalismului în acest domeniu este esențială pentru a răspunde nevoilor pacienților.
Dotarea Spitalelor
Se impune de asemenea dotarea adecvată a spitalelor, prin stabilirea unui standard minim de echipare în funcție de categorii. Este esențial ca secțiile și compartimentele de cardiologie să beneficieze de toate echipamentele necesare pentru a putea oferi cele mai bune condiții de tratament pacienților.
Registrul Național pentru Bolile Cardiovasculare
Se propune implementarea unui registru național pentru toate tipurile de afecțiuni cardiovasculare care necesită proceduri de cardiologie și electrofiziologie intervențională. Acest registru va fi integrat cu sistemele naționale de asigurări de sănătate pentru a facilita monitorizarea calității procedurilor și a costurilor, devenind astfel o bază obiectivă pentru eventuale finanțări.
Situația Actuală a Bolilor Cardiovasculare
Strategia analizează, de asemenea, starea actuală a bolilor cardiovasculare în România, țară care se confruntă cu rate de mortalitate și morbiditate ridicate. Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principalele cauze ale deceselor, România ocupând locuri dezavantajoase la nivelul Uniunii Europene în acest context.
În 2020, boala cardiacă ischemică a fost responsabilă pentru 19% din toate decesele, urmată de accidentul vascular cerebral cu 14%. Astfel, 55% din decesele înregistrate au fost cauzate de afecțiuni cardiovasculare, comparativ cu doar 17% pentru toate formele de cancer.
Cu toate că, în ultimul deceniu, au fost introduse tratamente eficiente pentru reducerea factorilor de risc, utilizarea acestora rămâne insuficientă. Factorii comportamentali nefavorabili se mențin la prevalențe ridicate comparativ cu alte state europene. Strategia subliniază că hipertensiunea este întâlnită la aproximativ 25% dintre pacienți, dislipidemiile la 10%, iar diabetul zaharat afectează în jur de 40% din populație.
Centralizarea asistenței medicale în cardiologie și neurologie
Asistența medicală în domeniile cardiologiei și neurologiei din România a trecut printr-un proces de centralizare, democratizare și privatizare parțială începând cu 1989. Centralizarea indică faptul că asistența modernă, care trebuie să răspundă tuturor tipurilor de patologii, este disponibilă exclusiv în centrele mari, de regulă universitare, în timp ce spitalele județene au un nivel din ce în ce mai limitat de asistență medicală. Acest proces îngreunează accesul pacienților și generează inechități în sistemul de sănătate.
Democratizarea consulturilor medicale
Democratizarea înseamnă că pacienții cu afecțiuni cronice pot beneficia de consultații în cabinete private, accesibile în toate localitățile, dar cu un cost asociat. Cererea pentru aceste consultații este foarte mare, ceea ce conduce, în localitățile cu ofertă limitată, la programări de câteva luni pentru întâlnirile cu anumite specializări. Din acest motiv, mulți pacienți migrează în centrele universitare, unde se află cei mai mulți medici specializați în cardiologie și neurologie.
Privatizarea parțială a serviciilor medicale
Privatizarea parțială înseamnă că unele tratamente recente sunt disponibile exclusiv în centre private, iar majoritatea investigațiilor imagistice moderne se efectuează într-un timp mai scurt în aceste unități. Aproape toate consultațiile pentru afecțiuni cronice au loc în cabinete private. Sistemul de sănătate privat este selectiv, oferind tratamente doar pacienților care plătesc, neabordând de obicei urgențele și evitând cazurile de patologie gravă, care necesită internări prelungite.
Distribuția medicilor specialiști în România
În anul 2022, România dispunea de 2.440 de cardiologi și 1.285 de neurologi, însă aceștia sunt distribuiți inegal pe întreg teritoriul țării. De exemplu, 33% dintre cardiologi și 25% dintre neurologi își desfășoară activitatea în București, în timp ce multe spitale județene, precum cele din Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Târgu Jiu, Alexandria și Focșani, au un număr insuficient de cardiologi. În ceea ce privește neurologii, primele 12 județe din România cumulează 69% din totalul acestora.
Relația între numărul de medici și populație
În 2022, în România, media națională era de un neurolog la 30.718 locuitori. Această distribuție inegală se reflectă și în raportul per capita. În București și Cluj, se înregistrează o medie de un neurolog la 6.701, respectiv 7.115 locuitori, pe când în județele Călărași și Ialomița este un neurolog la 80.076, respectiv 92.877 de locuitori, conform strategiei guvernamentale.
Proceduri intervenționale: o problemă majoră
Un alt aspect care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană este numărul scăzut de proceduri intervenționale în domeniul cardiologiei. Chiar dacă activitatea de cardiologie intervențională a progresat în ultimii ani, aceasta nu este suficient dezvoltată, ceea ce se reflectă în diferențele evidente de proceduri realizate în 2021, în comparație cu alte țări din aceeași regiune.
Volumul de proceduri efectuate
Raportat la populație, România realizează un volum mediu de proceduri de aproximativ jumătate comparativ cu țările similare. În ceea ce privește angiografia sau cateterismul cardiac diagnostic, România efectuează 2.212 proceduri per milion de locuitori, adică 48,7% din numărul de proceduri din Polonia, 37% din Cehia, 56,5% din Slovacia, 43% din Ungaria și 57,5% din Bulgaria.
Angioplastia coronariană și alte proceduri
În cazul angioplastiei coronariene percutane elective (PCI), România a realizat 1.125 de proceduri per milion de locuitori, ceea ce reprezintă 42% din volumul din Polonia, 49,6% din Cehia, 42% din Slovacia, 48,2% din Ungaria și 23,7% din Bulgaria. Pentru intervențiile de angioplastie coronariană percutane de urgență (pPCI), România a efectuat 428 de proceduri per milion de locuitori, corespunzând 65% din volumul din Polonia, 80,1% din Cehia, 61,9% din Slovacia, 64,3% din Ungaria și 35,4% din Bulgaria.
Implanturile percutane de valve aortice
În ceea ce privește procedurile de implant percutan de valvă aortică (TAVI), România a realizat 22 de intervenții per milion de locuitori, echivalent cu 55,3% din numărul de proceduri din Polonia, 24,8% din Cehia și 55,3% din Slovacia, depășind Ungaria și Bulgaria în acest aspect.
Provocări în domeniul procedurilor structurale
Procedurile structurale destinate valvei mitrale și tricuspide sunt efectuate ocazional în România la momentul actual, cu un program dedicat al CNAS fiind în curs de implementare pentru a aborda această problemă.
