Sociologul Cătălin Stoica susține că bătălia politică nu se duce doar între oamenii politici, ci aceștia sunt influențați sau chiar conduși de către diverse tabere din serviciile secrete. De fapt, bătălia este pentru accesul la putere și se duce un meci decisiv între taberele din servicii, unii care vor să se mufeze la banii din România, alții care vor să se mufeze la banii proveniți din zona de fonduri europene.
Cătălin Stoica: Există rivalități între taberele din serviciile secrete
”SRI SI ALTE DURERI: Am vazut pe FB pe cineva postind apropo de votul de ieri din Parlament “SRI a pierdut”. A crede asa ceva tradeaza o neintelegere a situatiei. Si in Romania, la fel ca in SUA sau alte tari, exista rivalitati intre servicii (practic organizatii guvernamentale) – SRI vs. SIE vs. SPP vs. alte servicii. Mai mult, si aici e cheia, in cadrul acestor organizatii (la fel ca in cadrul altora, inclusiv firme, ONG-uri sau partide) exista factiuni rivale, ale caror pozitii opuse sunt generate de optiuni ideologice, goana dupa putere si statut si – mai ales – interese financiare. Nu SRI a fost invins ieri, ci o factiune a lui. E naiv sa credem ca in cazul lui Bolojan, nici usturoi din gradina SRI nu a mincat, nici gura nu-i miroase. Ia ginditi-va la compania DIGI. Contract cu SRI. De unde e compania asta cu cel mai discret asa-zis patron (ca, de fapt, probabil, sunt alti “civili” in spatele lui)? Din Oradea. Cine mai e din Oradea si multi ani a fost tartorul administratiei locale de acolo? Cine? Aud?
Eu as citi ceea ce se intimpla acum si in cheia urmatoare, sintetizata perfect de Costi Rogozanu: e o competitie intre, pe de-o parte, o factiune din servicii aliniata cu capitalul “romanesc” plus altii, care vor sa faca multi bani din mufarea directa la banul public si sifonarea lui (autostrazi, termopanarea scolilor si spitalelor, terenuri de fotbal in panta etc.) Pe de alta parte, regasim factiunea din servicii si clonele sale civile care vor sa faca bani oarecum mai elegant, la costum, din proiecte europene si comisioane primite din afara (vezi posibilul caz, al fondurilor SAFE date unei firme germane). Astia reprezinta tipul social al capitalistilor comprador (comprador capitalists), rediscutat de Ivan Szelenyi si studentii lui in contextul tranzitiei din Europa de Est. Capitalistii comprador sunt reprezentantii in semi-periferie si periferie ai intereselor si capitalului din centru (Vest, generic). Cei din urma par mai salubri, intrucit au oaresce staif, o mai rup pe engleza, si nu fura cu duba banul public ci si-l trag elegant, eventual prin Revolut sau conturi offshore, din consultanta, proiecte europene, comisioane legale si salarii super-fantastice prin multinationale sau alte organizatii, unde aterizeaza dupa (sau inainte) ce au lucrat prin guvern.
Politicienii acuză implicarea serviciilor, dar în trecut a fost bine, când le-a folosit asta
Fata de Costi, as adauga si alte motive omenesti precum nevoia de statut, putere, recunoastere simbolica. Problema e ca ambele factiuni sunt in esenta foarte similare: FIDESZ in Ungaria si PiS in Polonia au fost, spune bine Costi, “vajnici garanti ai capitalului german,“ care au exploatat la singe forta de munca ieftina din est prin promovarea urii si a diviziunilor tribale. De cealalta parte, ai asa-zisele exemplare de Alba ca Zapada, “varianta cinica de piata care le da in cap saracanilor. [Erau] Orban si von de Leyen la pachet, nu separat. E Nasui amestecat cu Peiu. Simion amestecat cu Bolojan si Grindeanu”.
Pe tot acest fundal, e amuzant (dar devine suparator) modul ticalos in care fosti apropiati ai lui Basescu denunta acum pakistanizarea Romaniei, adica, vezi Doamne, faptul ca serviciile (SRI, in cazul asta) ar fi fost acaparate de Nicusor Dan si se baga in politica. Serios? Dar pe vremea cealalta, a lui Base, cum era?”, scrie Cătălin Stoica.
