'Singur cu gândurile tale', expresia uitată a viitorului: AI poate reconstrui imaginile din creier, iar următorul pas ar putea fi citirea viselor

O nouă tehnologie bazată pe inteligență artificială deschide o ușă care, până nu demult, părea desprinsă din literatura SF: reconstruirea imaginilor pe care o persoană le vede, folosind doar activitatea creierului înregistrată prin scanări RMN funcțional.

Cercetătorii de la Institutul de Știință Weizmann din Israel au dezvoltat Brain-IT, un model AI care poate transforma datele obținute prin fMRI în reconstrucții vizuale cu un nivel de precizie superior experimentelor anterioare. Tehnologia nu „citește gândurile” în sensul obișnuit al termenului, însă demonstrează cât de multe informații despre ceea ce se petrece în mintea unei persoane pot fi extrase din activitatea cerebrală, notează Popular Mechanics.

Iar aici apare întrebarea care dă fiori: dacă AI poate reconstrui ceea ce vezi, cât mai este până când va putea reconstrui ceea ce îți imaginezi sau chiar ceea ce visezi?

De la scanarea creierului la imagine

Brain-IT a fost antrenat folosind setul de date Natural Scenes, care conține scanări cerebrale de la opt persoane cărora li s-au prezentat mii de imagini în timp ce se aflau într-un aparat de RMN funcțional.

Problema este că, spre deosebire de modelele AI obișnuite, cercetătorii dispun de foarte puține perechi de tipul „imagine plus activitate cerebrală”. Pentru a depăși această limitare, echipa a conceput o metodă prin care modelul poate prezice activitatea cerebrală generată de o imagine pe care subiectul nu a văzut-o și apoi poate face drumul invers, de la activitatea cerebrală la imagine.

Astfel, sistemul își poate construi practic propriile date de antrenament.

„Ne-am dat seama că prin traducerea rapidă, de la o imagine aleatorie care nu fusese niciodată vizualizată într-un aparat fMRI, la o scanare cerebrală prezisă și apoi înapoi la imaginea de la care am pornit, modelele își vor construi efectiv un set masiv de date”, a explicat Michal Irani, cercetătorul care coordonează laboratorul.

Creierul, transformat într-o hartă de 40.000 de voxeli

Modelul folosește un așa-numit Brain Interaction Transformer, BIT, care cartografiază creierul în aproximativ 40.000 de voxeli, echivalentul unor pixeli tridimensionali.

Fiecare dintre aceste regiuni oferă informații despre modul în care creierul reacționează la ceea ce vede o persoană. Sistemul poate identifica tipare asociate cu elemente precum culoarea, poziția obiectelor sau natura acestora, de exemplu o față, un obiect sau un aliment.

Rezultatul este o reconstrucție vizuală mult mai fidelă decât în experimentele anterioare.

Cercetătorii susțin că modelul a identificat, de asemenea, 128 de regiuni cerebrale asociate procesării imaginilor, inclusiv unele care nu fuseseră identificate anterior.

Visul, următoarea frontieră

Aici lucrurile devin cu adevărat spectaculoase.

Oamenii de știință spun că tehnologia ar putea avea aplicații importante pentru persoanele cu paralizie severă, care nu pot comunica în mod obișnuit. Activitatea cerebrală ar putea deveni, într-o anumită formă, o interfață prin care acestea să transmită informații.

Dar aceeași tehnologie ridică și o problemă uriașă privind intimitatea mentală.

Dacă imaginile din creier pot fi reconstruite, apare întrebarea dacă, într-o zi, același lucru va fi posibil pentru imaginație, amintiri sau vise.

Deocamdată, există obstacole majore. O scanare fMRI surprinde activitatea cerebrală relativ lent, aproximativ o dată la două secunde, în timp ce într-un videoclip imaginile se schimbă de zeci de ori pe secundă.

„Ceea ce rămâne deosebit de dificil este decodarea videoclipurilor… zeci de imagini se schimbă în fiecare secundă, în timp ce o scanare RMN funcțională durează aproximativ două secunde”, a explicat Irani.

Totuși, cercetătorul vede deja următoarea frontieră: „Dacă depășim toate aceste obstacole, este posibil ca în viitor să putem chiar să citim visele.”

Cât de privată va mai fi mintea

Pentru moment, nimeni nu poate să intre într-un laborator, să conecteze o persoană la un RMN și să îi citească pur și simplu gândurile. Tehnologia este departe de acest scenariu, iar experimentele depind de condiții controlate și de modele antrenate pe date specifice.

Dar direcția cercetării este limpede. AI-ul nu mai analizează doar ceea ce producem cu mâinile, vocea sau tastatura. Începe să descifreze semnalele produse de creier.

Iar dacă următorul pas va fi reprezentarea imaginilor din vise, întrebarea nu mai este doar cât de inteligentă poate deveni inteligența artificială, ci și cât de mult din spațiul nostru mental va rămâne, în viitor, cu adevărat privat.