O metodă experimentală bazată pe picături nazale a reușit să îmbunătățească memoria și capacitatea de învățare la șoarecii în vârstă, readucându-le performanțele cognitive la niveluri comparabile cu cele ale animalelor tinere.
Tratamentul, dezvoltat de cercetători de la Universitatea din Sydney, folosește tehnologia ARN mesager (ARNm) pentru a determina celulele din cavitatea nazală să producă o proteină esențială pentru sănătatea creierului. Descoperirea ar putea deschide o nouă direcție în cercetarea tratamentelor pentru Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative, potrivit unui studiu publicat în revista științifică Advanced Science.
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea bolilor cerebrale, inclusiv a bolii Alzheimer, este transportarea medicamentelor direct în creier. Bariera hematoencefalică, un mecanism natural de protecție, împiedică pătrunderea multor substanțe, inclusiv a unor compuși cu potențial terapeutic.
Cercetătorii încearcă acum să ocolească acest obstacol folosind cavitatea nazală ca punct de plecare pentru administrarea tratamentelor. Noua tehnologie nu livrează direct proteina în creier, ci transmite celulelor instrucțiunile necesare pentru a o produce.
„Dacă putem trece rapid la studii clinice pe oameni, această abordare ar putea reprezenta primul sistem de administrare neinvaziv din lume pentru tratarea bolii Alzheimer care ocolește bariera hematoencefalică”, a declarat geneticianul Greg Neely de la Universitatea din Sydney, potrivit Science Alert.
Cum funcționează picăturile nazale experimentale
Echipa de cercetare a folosit ARN mesager, ambalat în nanoparticule lipidice, o tehnologie care a devenit cunoscută la scară largă în timpul pandemiei de COVID-19, prin dezvoltarea vaccinurilor împotriva virusului SARS-CoV-2.
În acest experiment, însă, ARNm nu transmite instrucțiuni pentru producerea unei componente virale, ci pentru sintetizarea factorului neurotrofic derivat din creier, cunoscut sub denumirea de BDNF.
Această proteină are un rol esențial în supraviețuirea neuronilor, menținerea funcțiilor cerebrale și formarea conexiunilor dintre celulele nervoase. De asemenea, contribuie la procesele de învățare și memorare.
Nivelurile ridicate de BDNF sunt asociate cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului, în timp ce concentrațiile scăzute au fost corelate cu afecțiuni precum boala Alzheimer.
Prin administrarea intranazală a nanoparticulelor cu ARNm, cercetătorii au urmărit să determine celulele din cavitatea nazală să producă propria proteină BDNF, care să ajungă ulterior la nivelul creierului.
Memoria șoarecilor în vârstă, îmbunătățită până la nivelul animalelor tinere
Rezultatele experimentelor au fost încurajatoare. Cercetătorii au administrat picăturile nazale unor șoareci în vârstă de 18 luni și au observat îmbunătățiri semnificative ale capacității de învățare și memorie.
Comparativ cu animalele care nu au primit tratamentul, șoarecii tratați au obținut rezultate considerabil mai bune la testele cognitive, ajungând la performanțe comparabile cu cele ale șoarecilor tineri.
„La șoarecii în vârstă, am observat o creștere semnificativă a învățării și a memoriei, readucând cogniția animală la apogeul tinereții”, a explicat Greg Neely.
Mai mult, examinarea creierului a evidențiat o creștere de 2,4 ori a numărului de celule care exprimau dublecortina (DCX), o proteină asociată cu formarea de noi neuroni.
Un experiment separat, realizat pe un model de șoarece cu boala Alzheimer, a indicat rezultate similare. Administrarea BDNF a îmbunătățit performanțele cognitive și memoria, fiind observată și o creștere a numărului de celule DCX-pozitive în hipocamp, regiune cerebrală esențială pentru memorie și învățare.
Totuși, tratamentul nu a redus nivelul plăcilor de amiloid din creier, acumulări proteice asociate bolii Alzheimer.
De ce este diferită noua metodă de spray-urile nazale obișnuite
Administrarea intranazală a unor proteine precum BDNF a mai fost studiată, însă această abordare are limite importante. Proteina se degradează rapid la nivelul mucoasei nazale, iar cantitatea care poate fi administrată printr-un spray este relativ redusă.
Noua tehnologie încearcă să rezolve problema printr-o strategie diferită: în loc să introducă direct proteina în organism, livrează instrucțiunile genetice necesare pentru ca celulele să o producă.
Testele de laborator au arătat că proteina BDNF produsă în urma administrării ARNm a rămas detectabilă în celule timp de până la patru zile după o singură doză. Astfel, metoda ar putea asigura o expunere terapeutică mai îndelungată decât administrarea directă a proteinei.
Când ar putea începe testele pe oameni
Deocamdată, tehnologia a fost testată exclusiv pe animale, iar cercetătorii trebuie să parcurgă mai multe etape înainte de a putea evalua siguranța și eficiența tratamentului la pacienți.
Echipa de la Universitatea din Sydney speră ca studiile clinice să poată începe în următorii doi ani, însă acest calendar depinde de rezultatele cercetărilor preclinice.
„Înainte de a putea testa această terapie la pacienți, trebuie să efectuăm o serie de studii de siguranță pe animale”, a precizat Greg Neely.
Cercetătorul avertizează că există și o provocare importantă: anatomia nasului uman diferă de cea a șoarecilor, astfel că rezultatele obținute în laborator nu garantează că metoda va avea aceleași efecte la oameni.
Dacă abordarea se va dovedi sigură și eficientă, tehnologia ARNm ar putea fi utilizată și pentru a determina organismul să producă alte proteine cu rol neuroprotector, precum factorul de creștere nervoasă (NGF) și factorul neurotrofic derivat din linia celulară glială (GDNF).
O posibilă strategie complementară împotriva Alzheimer
Un aspect important al descoperirii este că tratamentul pare să acționeze asupra sănătății și funcționării neuronilor, fără să elimine plăcile de amiloid asociate bolii.
Această observație este relevantă în contextul cercetărilor recente asupra Alzheimer, în care unele tratamente au reușit să reducă acumulările de amiloid, fără să restabilească în aceeași măsură funcțiile cognitive.
Cercetătorii consideră că stimularea supraviețuirii neuronilor și a conexiunilor dintre aceștia ar putea deveni o strategie complementară terapiilor care urmăresc reducerea plăcilor amiloide.
„Abordarea noastră pare să funcționeze nu prin eliminarea plăcilor, ci prin susținerea sănătății, supraviețuirii și conectivității neuronilor înșiși”, a explicat Greg Neely.
Astfel, noua metodă deschide o direcție de cercetare promițătoare, dar nu reprezintă, deocamdată, un tratament disponibil pentru pacienții cu Alzheimer. Eficiența și siguranța sa la oameni rămân de demonstrat.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Advanced Science.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .