Schimbare majoră pregătită pentru salariații care au și alte venituri: Scutire de CASS până la 120.000 de lei pe an. Proiectul a ajuns în Parlament

Românii care au un loc de muncă, dar obțin bani și din chirii, dividende sau alte activități, ar putea beneficia de o reducere importantă a obligațiilor fiscale. Un proiect legislativ depus marți la Senat propune eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile suplimentare de până la 120.000 de lei anual. Pentru sumele care depășesc acest plafon, contribuția ar urma să fie achitată numai pentru diferență, nu pentru întreaga valoare a veniturilor.

Inițiativa vizează modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și urmărește să înlăture situațiile în care persoanele angajate ajung să achite contribuții la sănătate atât din salariu, cât și din alte câștiguri. Printre veniturile vizate se numără cele obținute din activități independente, închirierea proprietăților, dividende, dobânzi, drepturi de autor și alte categorii reglementate fiscal.

Cum sunt taxate în prezent veniturile suplimentare ale salariaților

În actualul sistem fiscal, persoanele angajate achită contribuția de sănătate din salariu, suma fiind reținută lunar de angajator.

Obligațiile nu se opresc însă aici. Dacă un salariat obține venituri și din închirierea unei locuințe, din dividendele unei societăți sau dintr-o activitate desfășurată ca persoană fizică autorizată (PFA), acesta poate fi obligat să plătească separat CASS și pentru respectivele câștiguri.

Calculul contribuției suplimentare se realizează în funcție de veniturile cumulate, iar obligațiile fiscale sunt declarate la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin declarația unică.

Practic, aceeași persoană poate ajunge să contribuie la sistemul public de sănătate din două categorii distincte de venituri: salariul și câștigurile realizate în afara acestuia.

Cine ar putea scăpa de plata CASS și cum se aplică plafonul de 120.000 de lei

Proiectul înregistrat la Senat introduce o derogare de la regulile actuale pentru persoanele care obțin venituri salariale și pentru care contribuția de sănătate este deja reținută la sursă.

Concret, acestea nu ar mai trebui să achite CASS pentru celelalte venituri eligibile, atât timp cât baza anuală cumulată de calcul nu depășește 120.000 de lei.

Dacă acest nivel este depășit, contribuția ar urma să fie stabilită exclusiv pentru partea care trece de plafonul menționat.

Procentul aplicat nu ar urma să fie modificat, fiind păstrată cota prevăzută în prezent de legislația fiscală.

De ce vor inițiatorii să elimine contribuțiile suplimentare

Autorul propunerii legislative argumentează că persoanele angajate beneficiază deja de asigurare în sistemul public de sănătate, ca urmare a contribuției achitate prin intermediul salariului.

În aceste condiții, plata unei noi contribuții pentru veniturile provenite din chirii sau dividende nu oferă acces la servicii medicale suplimentare. Salariatul beneficiază în continuare de același pachet de bază disponibil tuturor persoanelor asigurate.

Inițiatorul consideră, astfel, că obligațiile financiare ale contribuabilului cresc fără ca acesta să primească beneficii medicale în plus.

În susținerea modificării este invocat și principiul constituțional al „justei așezări a sarcinilor fiscale”.

Potrivit argumentelor prezentate în expunerea de motive, autoritățile pot institui contribuții pentru finanțarea sistemului sanitar, însă nivelul acestora trebuie să respecte criterii de proporționalitate și să fie justificat în raport cu obiectivul urmărit.

O regulă asemănătoare a mai fost aplicată în România

Propunerea nu reprezintă o premieră absolută în legislația românească.

Într-o versiune anterioară a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății exista o prevedere potrivit căreia contribuțiile pentru câștigurile din chirii, dividende, dobânzi sau drepturi de autor erau datorate numai dacă persoana respectivă nu realiza deja venituri principale, precum cele salariale.

Noul proiect introduce însă o diferență importantă față de acea reglementare.

Scutirea nu ar urma să fie nelimitată, ci condiționată de plafonul anual de 120.000 de lei. În acest fel, persoanele care obțin câștiguri suplimentare mici și medii ar beneficia de exceptare, în timp ce contribuabilii cu venituri mai ridicate ar continua să achite CASS pentru partea care depășește limita stabilită.

Ce impact ar putea avea măsura asupra bugetului și salariaților

Inițiatorul recunoaște că adoptarea propunerii ar reduce încasările statului din contribuțiile de sănătate aferente veniturilor situate sub plafon.

Acesta susține însă că efectul asupra bugetului ar fi limitat, deoarece obligația de plată ar continua să existe pentru veniturile care depășesc 120.000 de lei anual.

Totodată, reducerea taxării ar putea determina mai multe persoane să își declare integral câștigurile, potrivit argumentelor prezentate în document.

Din perspectivă socială, modificarea ar putea stimula desfășurarea unor activități suplimentare față de locul de muncă principal, dezvoltarea inițiativelor independente și realizarea unor investiții personale de dimensiuni mici sau medii.

Scopul declarat este ca salariații să nu mai fie „penalizați” fiscal pentru faptul că își completează veniturile prin alte activități. Propunerea se află deocamdată în procedură legislativă.