Fluctuațiile inflației până în 2025
Rata anuală a inflației va continua să oscileze până în trimestrul III 2025, influențată de efecte de bază și de încheierea programului de plafonare a prețurilor la electricitate, conform raportului Băncii Naționale a României (BNR). Ulterior, inflația va scădea timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât estimările anterioare, cu o scădere ce se va resimți abia în primul trimestru din 2026.
BNR subliniază că incertitudinile și riscurile majore sunt asociate cu evoluția prețurilor la energie și alimente, corelată în mare parte cu fluctuațiile prețurilor materiilor prime. Măsurile de politică comercială implementate de state dezvoltate contribuie de asemenea la aceste incertitudini.
Efectele asupra inflației
Se așteaptă ca scăderea inflației să fie alimentată de efecte dezinflaționiste și de o încetinire a creșterii prețurilor importurilor. Ajustările anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt vor avea un impact, chiar dacă acesta se va situa pe o traiectorie mai ridicată decât în estimările anterioare. Această ajustare se va manifesta cu un decalaj de timp, pe fondul deficitului de cerere agregată, care este anticipat să crească moderat în prezent și să scadă lent ulterior.
Riscurile externe și fiscale
Riscurile și incertitudinile sunt amplificate de condițiile externe, inclusiv contextul sezonal al prețurilor la energie și al alimentelor. Acestea sunt influențate semnificativ de dinamica piețelor internaționale. Angajamentele de politică comercială luate de diverse țări au potențialul de a afecta prețurile bunurilor intermediare și finale la nivel global.
Impactul politicii fiscale
Policile fiscale și cele de venituri sunt afectate de situația politică internă. Execuția bugetară din primele trei luni ale anului creează incertitudini, în special în contextul cerinței de consolidare bugetară conform Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, dar și a procedurii de deficit excesiv. Un pachet de consolidare bugetară credibil este esențial pentru corectarea dezechilibrelor externe și pentru influențarea accesului și costului finanțării în sectoarele public și privat.
Importanța fondurilor europene
Absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, sunt cruciale pentru a contracara efectele adverse ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice. Aceste fonduri sunt necesare pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv pentru tranziția energetică.
Provocările economice globale
Numeroase incertitudini și riscuri amenință perspectivele economice, cu impact direct asupra inflației pe termen mediu. Acestea derivă din mediul internațional, în special din continuarea conflictului din Ucraina și din instabilitatea din Orientul Mijlociu. Politica comercială a SUA și reacțiile altor state posibil să influențeze economia globală și comerțul internațional, aducând noi provocări.
Deciziile băncilor centrale și inflația în scădere
Politicile monetare adoptate de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Federal Reserve (Fed) sunt relevante, precum și orientările generale ale băncilor centrale din regiune. În martie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,86%, comparativ cu 5,02% în februarie, acest declin având drept cauză principală ieftinirea combustibilului și a energiei. Această tendință a depășit influența generată de creșterea rapidă a prețurilor alimentelor.
Pentru primul trimestru din 2025, rata anuală a inflației a scăzut într-o măsură mai redusă decât se anticipase, înregistrând o diminuare de la 5,14% în decembrie 2024. În această perioadă, scăderile în segmentele de combustibili și produse din tutun, precum și în subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază, au fost contrabalansate parțial de creșterea prețurilor pentru energie, prețurilor reglementate și alimentelor procesate.
Inflația CORE2 și efectele sale
Pe de altă parte, rata anuală a inflației CORE2 ajustată a avut o descreștere în primul trimestru din 2025, însă într-un ritm mai lent decât prognozat, coborând în martie la 5,2% față de 5,6% la sfârșitul anului 2024. Factorii disinflationiști, în special efectele de bază din subcomponentele non-alimentare și scăderea dinamicii prețurilor de import, au continuat să contribuie la această tendință. Totuși, creșterea prețurilor la mărfurile agroalimentare și transferul treptat al costurilor salariale asupra prețurilor de consum, în contextul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt, au avut un impact semnificativ împotriva acestei descreșteri.
Inflație constantă în aprilie 2025
În aprilie 2025, rata anuală a inflației a rămas constantă la 4,85%. Această stabilitate a fost influențată de scăderile recente în sectoarele combustibililor și produselor din tutun, dar și de subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază. În același timp, creșterea continuă a prețurilor alimentelor și energiei a generat, însă, un efect de bază negativ semnificativ.
Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 5% în aprilie, față de 5,6% în decembrie 2024. În ceea ce privește IAPC, rata medie anuală a inflației a scăzut de asemenea, ajungând la 5,3% în aprilie 2025, comparativ cu 5,8% în decembrie 2024.
Stagnarea activității economice
Datele preliminare sugerează o stagnare a activității economice în primul trimestru din 2025, în contrast cu avansul modest anticipat în februarie. Dinamicile anuale ale PIB-ului au scăzut la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024. Aceasta se aliniază cu evoluții mixte în cadrul componentelor cererii agregate și al principalelor sectoare, așa cum indică indicatorii cu frecvență ridicată.
În acest context, economia se confruntă cu multiple provocări, inclusiv cu o inflație dinamică dar departe de obiectivele stabilite, iar perspectivele de creștere continuă să rămână sub potențial.
Provocările viitoare pentru economia regională
În perioada următoare, piața va continua să resimtă efectele variatelor politici monetare implementate de bănci centrale, iar ajustările ce vor urma în măsurile de stimulare monetară vor influența în mod direct stabilitatea prețurilor. De asemenea, fluctuațiile prețurilor la resursele energetice vor juca un rol semnificativ, afectând atât inflația, cât și cererea internă.
Este crucial ca factorii de decizie să monitorizeze atent tendințele economice și să adapteze politicile în funcție de evoluția situației internaționale, precum și de reacțiile piețelor locale. În acest fel, se poate promova o abordare sustenabilă a creșterii economice și se vor putea evita eventualele șocuri în sistemului economic regional.
