România se mândrește cu producția sa alimentară curată și sănătoasă, fiind considerată unul dintre liderii europeni în acest domeniu. Cu toate acestea, această producție nu este suficientă pentru a satisface cererea internă a țării. Astfel, țările precum Germania, Italia, Olanda, Belgia și Austria intervin pentru a ajuta România să acopere deficitul de alimente, deși acest lucru vine la un preț înalt – aceste țări consumă de până la 17 ori mai multe pesticide pe hectar decât România.
Investiții necesare pentru extinderea suprafețelor de cultură
Cu aproximativ 4.000 de hectare de solarii dedicate producției de legume, România se confruntă cu o nevoie urgentă de extindere a acestor suprafețe pentru a răspunde cererii interne. Conform estimărilor unui producător de legume, este necesară o creștere de cinci ori a suprafeței actuale, ceea ce implică investiții semnificative, de cel puțin 1,5 miliarde de euro.
Deficit comercial uriaș la alimente
Datele statistice naționale arată că România înregistrează un deficit comercial substanțial în ceea ce privește alimentele și băuturile, însumând peste 5 miliarde de euro. Carnea de porc, peștele, lactatele, fructele și legumele sunt printre cele mai importate produse, iar producția internă nu reușește să acopere cererea, mai ales în timpul iernii, când se recurge la importuri din țări precum Olanda, Italia sau Spania din UE, sau din Turcia și Maroc din afara Uniunii.
Impactul negativ al importurilor asupra sănătății
Pe lângă impactul economic, importurile masive de alimente din țările menționate au consecințe și asupra sănătății publice. Unele dintre aceste țări, cum ar fi Olanda, se remarcă prin utilizarea intensivă a pesticidelor în producția agricolă, cu un consum de peste 10,86 kg pe hectar. Aceste practici pot afecta nu doar mediul înconjurător, ci și sănătatea consumatorilor.
Necesitatea unei implicări politice
Specialiștii din domeniul agricol subliniază că dezvoltarea agriculturii românești necesită o implicare activă din partea autorităților politice. Investițiile în acest sector sunt, în cele din urmă, o decizie politică și este nevoie de voință pentru a crea un cadru propice pentru creșterea producției interne.
Diferențele în metodele de cultivare
Comparând metodele de cultivare din România cu cele din țările dezvoltate, se evidențiază diferențe semnificative. În timp ce România se bazează în principal pe agricultura tradițională în sol, unele țări europene, cum ar fi Olanda, folosesc tehnologii avansate precum agricultura aeroponică și hidroponică, cu un consum de energie și resurse semnificativ mai mare.
Necesitatea unei abordări investiționale diferite
Pentru a atinge potențialul său agricol, România ar trebui să adopte o strategie investițională mai eficientă, care să încurajeze creșterea treptată a capacității de producție. În acest sens, este esențială o colaborare mai strânsă între sectorul privat și autoritățile pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a agriculturii.
Impactul negativ al pesticidelor
Utilizarea excesivă a pesticidelor este o preocupare globală, iar România nu face excepție. Datele arată că există peste 1.000 de pesticide utilizate în întreaga lume pentru a spori producția agricolă, iar impactul asupra mediului și sănătății umane este considerabil.
În concluzie, pentru a deveni autosuficientă din punct de vedere alimentar și pentru a-și menține statutul de producător de alimente curate și sănătoase, România trebuie să investească în modernizarea și extinderea agriculturii sale, să promoveze practicile agricole sustenabile și să încurajeze consumul intern de produse locale. Aceste măsuri ar putea contribui nu numai la stimularea economiei, ci și la protejarea mediului și sănătății publice.
