Recent, datele furnizate de Eurostat dezvăluie o imagine deloc măgulitoare pentru România. Deși se clasează printre țările cu venituri reduse în cadrul Uniunii Europene, România surprinde prin prețurile sale la energie, situându-se pe un alarmant loc trei în UE. Cu toate că veniturile românilor nu sunt comparabile cu ale olandezilor sau belgienilor, când vine vorba de facturi la energie, acestea sunt peste așteptări.
O analiză detaliată a situației scoate în evidență câteva aspecte cruciale. În primul rând, la capitolul energie electrică destinată consumului casnic, doar Olanda și Belgia ne întrec. Însă, depășim Germania, o economie mult mai puternică decât a noastră. În ceea ce privește gazele naturale, situația nu este cu mult mai roz. România se află pe locul 6 în UE, înconjurată de țări cu o putere economică mai mare și fără resurse proprii, precum Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda.
Un detaliu demn de remarcat este ritmul alarmant de creștere al prețurilor. În ultimul an, am asistat la o majorare de 134% la gaze și 77% la energie electrică, situație în care România deține nefericitul loc secund în UE. Se poate spune că suntem campioni la inflația energetică.
Dar cum am ajuns aici?
Deși Guvernul a introdus mecanisme de “protecție”, precum plafonarea preturilor în 2022, acestea par să aibă un efect contra productiv. Prețurile pe piața internațională au cunoscut scăderi considerabile, uneori și cu 90%, în timp ce în România, paradoxal, acestea au crescut. Această discrepanță a dus la întrebări privind eficiența și transparența plafonării.
Un punct neclar și posibil controversat este faptul că Guvernul nu pare dispus să elimine plafonarea, chiar dacă există speculații că aceasta menține artificial prețurile la un nivel ridicat. Unul dintre motive ar putea fi beneficiile financiare indirecte pentru bugetul de stat. Prețuri mai mari pentru consumatori înseamnă profituri generoase pentru companiile energetice, iar statul, fiind acționar la cele mai mari astfel de companii, se bucură de dividende substanțiale.
Datele Eurostat mai arată că majoritatea țărilor UE retrag progresiv măsurile de sprijin și subvențiile, în contextul în care prețul fără taxe la energie și gaze este în scădere. Cu toate acestea, România rămâne în urmă.
De asemenea, o privire asupra evoluției prețurilor în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu 2022 relevă o creștere medie în UE de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh pentru energie electrică și de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh pentru gaze. În acest context, România a avut un ritm de creștere mult peste medie, rivalizând cu țări precum Lituania și Letonia.
Concluzia este clară, România se confruntă cu o criză energetică serioasă. Cu venituri modeste și prețuri de lux la energie, cetățenii sunt cei care plătesc cel mai greu preț. În acest context, se impune o revizuire a politicilor energetice și o abordare transparentă și eficientă pentru a asigura un viitor mai luminos și mai accesibil pentru toți românii.
