Dincolo de luminița de la capătul tunelului, unde vaccinurile COVID-19 oferă promisiunea de protejării în lupta împotriva unei pandemii mondiale, umbra de îndoială a început să se transforme în certitudine. Un studiu recent sugerează că aceste vaccinuri, care au fost adăpostul multor suflete speriate în fața virusului, ar putea avea efecte secundare grave.
După o cercetare amănunțită și teste pe șoareci, a reieșit că atât vaccinul Pfizer, cât și cel Moderna pot avea consecințe neașteptate asupra sistemului cardiovascular. Știrile referitoare la efectele cardiace potențial letale, cum ar fi cardiopatia, miocardita și pericardita, au alarmat comunitatea medicală și pe cei care deja au fost vaccinați.
În numai 48 de ore de la administrare, proteina Spike, o caracteristică centrală a virusului SARS-CoV-2, a fost detectată în celulele cardiace atât umane, cât și ale șoarecilor. Acesta este un semn al posibilei influențe directe a vaccinului asupra funcționării inimii.
Un grup de cercetători germani a condus o analiză detaliată a impactului vaccinurilor ARN a supra inimii. Surprinzător, au descoperit că vaccinurile provoacă mai degrabă cardiomiopatii, decât miocardite sau pericardite. Cardiomiopatia, o condiție în care mușchiul inimii se deterioraază, poate duce la aritmii care pot provoca stop cardiac și, în cele din urmă, moarte subită.
Echipa de cercetători a realizat studiul pe cardiomiocitele izolate de la șobolani adulți și a monitorizat aceste celule timp de 72 de ore post-vaccinare. În primele 24 de ore, vaccinurile nu au arătat efecte negative, dar după 48 de ore, efectele au început să se manifeste.
Și deși ambele vaccinuri, Pfizer și Moderna, au generat anomalii celulare, ele au creat perturbări diferite. Conform dr. Peter McCullough, un renumit cardiolog și epidemiolog, aceste constatări subliniază posibilitatea unei reacții toxice datorate ARN-ului mesager prezent în aceste vaccinuri.
Vaccinurile aprobate în 2020, Spikevax (Moderna) și Comirnaty (Pfizer/Biontech), funcționează prin introducerea unei secvențe de ARN mesager în organism care ulterior este tradusă de ribozomi pentru a produce glicoproteina Spike, care potrivit cercetărilor, ar putea fi responsabilă de efectele cardiace.
În acest context, comunitatea medicală este datoare să investigheze în profunzime aceste concluzii și să reevalueze raportul risc-beneficiu al vaccinurilor bazate pe ARN. Este posibil ca aceste descoperiri să schimbe abordarea globală a campaniilor de vaccinare sau să conducă la dezvoltarea unor noi metode de imunizare care să evite aceste potențiale riscuri.
În timp ce lumea se confruntă cu incertitudinile pandemiei, este esențial să abordăm fiecare potențial risc cu vigilență, transparență și dedicare pentru a asigura sănătatea și securitatea globală.
