România, cu frâna trasă: Banca Mondială preconizează o creștere economică de doar 1,2% în 2025 – una dintre cele mai reduse din regiune. În timp ce Asia Centrală avansează, iar vecinii din Balcani își accelerează dezvoltarea, România riscă să rămână blocată în zona economiilor stagnante și vulnerabile. Banca Mondială avertizează că, fără reforme curajoase și investiții în companii inovatoare și tehnologii proprii, nu vom reuși să ne ridicăm de la statutul de piață de muncă ieftină, fără perspective de dezvoltare reală.
Raportul publicat miercuri depășește simpla prezentare a unor date economice – reprezintă un semnal de alarmă privind un viitor în care stagnarea devine regulă.
Rezultate sumbre pentru România
Banca Mondială a estimat o încetinire a creșterii economice în economiile emergente din regiunile Europa și Asia Centrală (ECA) la 2,5% pentru perioada 2025-2026. Specific pentru România, se preconizează o creștere de 1,2% în 2025 și de 1,9% în 2026, conform Raportului ECA Economic Update, lansat miercuri.
Conform comunicatului Băncii Mondiale, „creșterea economică în economiile în dezvoltare din regiunea ECA este așteptată să încetinească din cauza cererii externe mai slabe și a activității economice reduse în Rusia.”
România, pe calea stagnării
În anul 2024, creșterea în întreaga regiune s-a stabilizat la 3,6%, susținută de consumul privat și de creșterile semnificative ale salariilor reale, dar și de remitențe mai mari și creșterea creditelor de consum. Aceste aspecte au compensat cererea externă mai redusă, impusă de ritmul mai lent de creștere din Uniunea Europeană.
În plus, creșterea prețurilor alimentelor și serviciilor a contribuit la o inflație mai ridicată, care a atins 5% în februarie 2025, comparativ cu 3,6% la jumătatea anului trecut. Aceasta avansare a inflației a determinat mai multe bănci centrale să adopte măsuri prin creșterea ratelor dobânzilor sau amânarea relaxării politicii monetare.
Provocări pentru țările în dezvoltare
Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a comentat: „Deși economiile din Europa și Asia Centrală au avut o creștere constantă anul trecut, incertitudinile globale, fragmentarea geoeconomică și expansiunea lenis în rândul partenerilor comerciali principali complică menținerea acestei creșteri. Pentru o expansiune economică mai puternică pe termen lung, este crucial ca țările din regiune să accelereze reformele interne care să sprijine un sector privat dinamic și inovator, antreprenoriatul și adoptarea tehnologică.”
Crestere în Caucaz
În contrast, Asia Centrală este văzută ca având cea mai rapidă creștere din subregiune în acest an și în anul următor, deși se estimează o reducere a ratei de creștere la 4,7% pentru 2025-2026. Această încetinire este atribuită unei expansiuni mai slabe a sectorului petrolier din Kazahstan și unei scăderi continue a exporturilor și fluxurilor de remitențe, conform raportului BM.
În Caucazul de Sud, se estimează o creștere medie de 3,5% în perioada 2025-2026, pe măsură ce efectele indirecte ale activității comerciale și ale fluxurilor de muncă și capital devin tot mai puțin relevante.
Factori care influențează creșterea economică
Incertitudinile legate de politica comercială și creșterea barierelor comerciale, alături de efectele indirecte provenite din lanțurile de aprovizionare din zona euro, sunt așteptate să încetinească redresările în alte părți ale regiunii. Creșterea din Balcanii de Vest este preconizată să se stabilizeze la 3,4% în perioada 2025-2026, în timp ce în Europa Centrală este prognozată o îmbunătățire modestă, ajungând la 2,7%.
De ce stagnează România în comparație cu Asia Centrală
În Rusia, incertitudinea economică și geopolitică continuă să afecteze semnificativ performanța economică, iar efectele acestor condiții vor avea repercusiuni asupra întregii regiuni, influențând indirect și România.
Grupurile economice care nu adoptă legislația de sprijin pentru inovație și eficiență vor avea de suferit mai mult decât cele care își îmbunătățesc constant procesele. Pe de altă parte, regiunile care investesc în tehnologie și dezvoltare au tendința de a atrage capital și forță de muncă, spre deosebire de România, care, prin stagnare, riscă să piardă aceste oportunități valoroase.
Proiecția creșterii economice în perioada 2025-2026
Creșterea economică a regiunii este estimată să scadă la 1,3% în intervalul 2025-2026. În Turcia, se așteaptă o ușoară îmbunătățire, cu o creștere de 3,3% în aceeași perioadă, deși aceasta va fi sub valoarea medie pe termen lung, din cauza cererii externe slăbite și a redresării economice continue. De asemenea, în Ucraina, creșterea este anticipată să se reducă la 2% în 2025.
Rolul sectorului privat în creșterea economică
O analiză recentă evidențiază importanța unui sector privat activ pentru stimularea creșterii economice într-un context global provocator. Ţările sunt încurajate să investească mai mult în inovație, să implementeze reforme care să susțină companiile nou-înființate, să dezvolte piețele financiare și să sporească investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D), cu scopul de a integra tehnologia globală, expertiza și capitalul.
Dinamismul economiilor de venit mediu
Pentru ca țările cu venit mediu din regiune să progreseze către statutul de economii cu venituri ridicate, este esențial ca acestea să devină mai dinamice. Exemplele țărilor care au reușit să atingă statutul de economie avansată ilustrează cum dinamismul antreprenorial și inovația pot fi catalizatori ai acestei tranziții. Este esențial ca aceste țări să valorifice tehnologia și expertiza, sporind astfel productivitatea în companii.
Inovația ca motor al creșterii
„Inovația și experimentarea în afaceri sunt fundamentale pentru creșterea productivității și reprezintă o condiție esențială pentru dobândirea și menținerea statutului de economie avansată. Ţările din regiune cu venit mediu pot atinge acest statut dacă companiile lor se dezvoltă, inovează și participă la competiție. Chiar dacă fiecare națiune are nevoie de strategii proprii pentru a stimula creșterea, impulsionarea inovației și sprijinirea dinamicii afacerilor sunt aspecte vitale”, a subliniat Ivailo Izvorski, economistul șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.
Investiții în companii inovatoare
Raportul indică faptul că este crucial să se investească în companii tinere și inovatoare, în loc de a direcționa fonduri către întregul sector al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Se constată că aceste firme generează cele mai multe locuri de muncă. Această abordare necesită îmbunătățirea accesului la finanțare, în special în ceea ce privește capitalul pe termen lung și capitalul de risc, dat fiind că aceste forme de finanțare sunt insuficient dezvoltate în regiune.
Concurența și dinamismul afacerilor
„Promovarea concurenței este esențială pentru a facilita apariția companiilor dinamice. Din păcate, în regiune există un număr prea mare de afaceri mici cu productivitate scăzută și un număr limitat de companii mari, cu excepția celor de stat care adesea domină piețele și inhibă inițiativa antreprenorială. Politicile care încurajează inovația și adoptarea tehnologiei în afaceri, inclusiv stimulente mai mari și mai bine direcționate pentru cercetare-dezvoltare, sunt nevoie urgentă pentru a ajuta firmele să devină mai productive și inovatoare”, se menționează în raport.
Importanța investiției în capitalul uman
În final, este vitală investiția în capitalul uman pentru a atrage și păstra angajați și antreprenori calificați, precum și pentru a crea oportunități de dezvoltare a competențelor prin formare profesională. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a susține creșterea durabilă a economiilor din regiune.
