Într-o decizie ce a stârnit controverse, Curtea Constituțională a României (CCR), având la timonă pe judecătorul Marian Enache, a acordat, pe 18 octombrie 2023, o undă verde controversatelor modificări fiscale. Aceste schimbări vizează, în esență, profesii liberale, avocații fiind în prima linie a impactului.
Conform noilor reglementări, avocații vor fi supuși unei creșteri considerabile la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În acest context, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a subliniat vehement absența unei dezbateri care să justifice necesitatea acestei majorări bruște. Tot ce se aude din tabăra guvernamentală este necesitatea consolidării bugetului public.
Însă, ce a fost cu adevărat în spatele acestei decizii? CCR a ignorat în mod evident sesizările care acuzau aceste modificări de neconstituționalitate. Aceste obiecții, depuse de USR și Forța Dreptei, erau însoțite și de argumente concrete furnizate de Baroul București și UNBR.
În centrul dezbaterii stă principala acuzație: că aceste schimbări sunt nerezonabile și disproportionale. UNBR amintește criteriile de echitate, proportionalitate și nediscriminare, care, în opinia lor, nu au fost respectate în această reformă fiscală. Mai mult, măsura are un impact discriminatoriu asupra avocaților comparativ cu alte profesii liberale, având potențialul de a restrânge accesul la justiție.
Un alt punct de vedere exprimat este legat de faptul că, în esență, această creștere reprezintă un “impozit deghizat pe venit”, ce poate încălca dreptul fundamental la proprietate. Deși aparent sub umbrela asigurărilor de sănătate, aceasta modificare pare a fi mai mult un mecanism de colectare a veniturilor decât o preocupare pentru sănătatea publică.
Ce e și mai alarmant este faptul că, în urma acestei majorări, profesii liberale și persoanele fizice autorizate (PFA) vor fi impozitate aproape similar cu contractele de muncă, deși ele nu beneficiază de aceleași drepturi și protecții.
A fost menționată și “natura imprevizibilă și urgentă” a acestei sarcini fiscale. Majorarea urmează să fie implementată de la 1 ianuarie 2024, lăsând avocații într-o situație de nesiguranță și presiune, fiind forțați să-și reevalueze operațiunile într-un timp extrem de scurt. Acest lucru poate avea implicații severe asupra accesului la justiție și la drepturile fundamentale de apărare.
Nu în ultimul rând, este demn de menționat că pe 25 septembrie 2023, Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ cu privire la acest proiect. Având în vedere potențialul său de a restrânge accesul la justiție, mai ales pentru persoanele cu venituri mai reduse, se ridică o întrebare serioasă: această reformă este într-adevăr în interesul public, sau servește altor interese?
„In sedinta din data de 18 octombrie 2023, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, a decis:
Cu majoritate de voturi, in ceea ce priveste Legea privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, in ansamblul sau, precum si in ceea ce priveste art.III pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], si, cu unanimitate de voturi, in ceea ce priveste celelalte dispozitii din lege criticate,
– A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 59 de deputati (42 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania, 2 deputati apartinand Partidului National Liberal si 15 deputati neafiliati) si a constatat ca Legea privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, precum si dispozitiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) si (11), art.18 ind.2 si art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) si (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)], art.V alin.(1) si (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) si (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) si n), alin. (7) si (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) si (3), art. XX alin.(3) si (5), art. XXIII alin. (3), (4) si (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) si (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) si (3) si art.LV din lege, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
In esenta, Curtea a constatat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic si unitar, respectiv cresterea veniturilor la bugetul public national si reducerea cheltuielilor statului.
In cadrul examenului de constitutionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis ca procedura de adoptare a legii prin angajarea raspunderii Guvernului a respectat exigentele Constitutiei si ale jurisprudentei Curtii Constitutionale.
De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a retinut ca dispozitiile legale criticate in mod punctual de autorii obiectiei de neconstitutionalitate au fost adoptate in marja de apreciere si de oportunitate de care legiuitorul dispune in materie financiar-fiscala.
*
Decizia este definitiva si general obligatorie.
Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.
