Într-o mișcare surprinzătoare, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu o majoritate de voturi, sesizarea depusă de către USR și Forța Dreptei privind reforma fiscală propusă de Guvernul Ciolacu prin angajarea răspunderii în Parlament. Această decizie a generat o serie de reacții și controverse în mediul politic și legal din țară, pe fondul criticilor aduse acestei reforme și a modului în care a fost adoptată.
Sesizarea depusă la CCR de către cele două partide de opoziție susținea că reforma fiscală este “neconformă cu o serie de articole din Constituția României” și că nu era necesară adoptarea prin procedura asumării răspunderii. USR și Forța Dreptei au argumentat că proiectul de lege votat încalcă flagrant mai multe articole constituționale, inclusiv cele referitoare la separația puterilor în stat și la modul în care Guvernul poate să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege.
Unul dintre punctele cheie ale contestării a fost modul în care reforma fiscală a fost adoptată sub forma angajării răspunderii, care, conform semnatarilor sesizării, nu era oportună în contextul politic actual din România. Ei au susținut că există o majoritate consolidată în Parlament, ceea ce ar fi permis adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau de urgență, fără a recurge la procedura asumării răspunderii.
În plus, contestatarii au subliniat că reforma fiscală a adus modificări legislative de amploare, cu impact de reformă și program de guvernare, care ar fi trebuit prezentate și adoptate sub forma unei reforme, cu consultări și evaluări de impact corespunzătoare. Ei au argumentat că această abordare a creat un context de ambiguitate și neconstituționalitate în ceea ce privește reforma fiscală.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, s-a alăturat criticii asupra reformei fiscale, susținând că aceasta “are mici șanse să meargă mai departe în forma aceasta”. El a subliniat că reforma a inclus elemente care nu ar fi trebuit să fie parte a unei astfel de legi și a criticat procedura asumării răspunderii, argumentând că aceasta nu se încadrează în spiritul articolului 114 din Constituție referitor la asumarea răspunderii Guvernului.
Un alt aspect criticat a fost neconformitatea reformei fiscale cu principiul legalității, precum și impactul asupra previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Contestatarii au susținut că aceasta aduce atingere acestor principii fundamentale ale dreptului.
Mai mult, reforma fiscală a ridicat întrebări legate de momentul intrării în vigoare, întrucât legile fiscale ar trebui să intre în vigoare conform Codului Fiscal, la șase luni de la adoptare sau de la începutul anului următor. Această prevedere nu a fost respectată, generând îngrijorări cu privire la consecințele practice ale reformei.
În ciuda acestor critici și contestații, Curtea Constituțională a decis să respingă sesizarea USR și Forța Dreptei, validând astfel reforma fiscală adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Cu toate acestea, decizia CCR nu a pus capăt dezbaterilor și controversei în jurul acestei reforme, care rămâne un subiect fierbinte în arena politică și legală din România.
