Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document necesar inclusiv pentru semnarea Contractului de activitate și performanță al CFR SA, fără de care nu pot fi făcute plățile salariale. Executivul descrie o situație critică a căii ferate din România. După 35 de ani de subfinanțare, peste 72% din liniile feroviare erau „epuizate” tehnic în 2025, iar deficitul numai pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei.
Guvernul a aprobat miercuri, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030.
Documentul reprezintă baza pentru semnarea Contractului de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru următorii cinci ani.
„În şedinţa de Guvern de astăzi, Executivul a aprobat, la iniţiativa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030. Strategia este documentul în baza căruia se poate semna Contractul de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030. Fără acest contract nu se pot face plăţile salariale”, a transmis Guvernul.
Guvernul: 35 de ani de subfinanțare au degradat rețeaua feroviară
Noua strategie stabilește drept prioritate stoparea declinului tehnic al rețelei și recuperarea accelerată a restanțelor acumulate în ceea ce privește repararea și modernizarea căilor ferate.
Documentul continuă strategia aferentă perioadei 2021-2025, despre care Executivul arată că a fost implementată doar parțial, într-un context economic și social dificil.
Datele prezentate de Guvern indică însă amploarea deficitului de finanțare acumulat de infrastructura feroviară.
„Documentul prezintă situaţia în care se află reţeaua feroviară, o consecinţă directă a celor 35 de ani de subfinanţare constantă. În perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreţinere şi reparaţii curente a depăşit 12 miliarde de lei”, a precizat Executivul.
Peste 72% din liniile de cale ferată, „epuizate” tehnic în 2025
Subfinanțarea s-a tradus în restricții de viteză și într-o degradare accelerată a infrastructurii.
În 1990, 10,10% din liniile de cale ferată, respectiv 1.364 de kilometri, aveau scadența depășită la reînnoire. În 2010, procentul ajunsese la 41,14%, echivalentul a 5.596 de kilometri.
Situația s-a deteriorat puternic în următorii 15 ani. În 2025, 72,56% din rețea, respectiv 9.753 de kilometri de cale ferată, era considerată „epuizată” din punct de vedere tehnic.
Problemele infrastructurii s-au reflectat și în utilizarea transportului feroviar. Potrivit Guvernului, piața a înregistrat scăderi de peste 2% în transportul de călători și de aproape 23% în transportul de marfă, deși strategia precedentă avea drept obiectiv o creștere de 25%.
Planul Guvernului pentru CFR în perioada 2026-2030
Pentru următorii cinci ani, strategia stabilește trei direcții majore. Prima urmărește recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare.
A doua vizează creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă, prin trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile, iar cea de-a treia privește integrarea României în spațiul feroviar unic european și îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană.
Strategia acoperă mentenanța, operarea, reînnoirea și extinderea infrastructurii și include atât investiții directe, cât și reforme administrative pentru eficientizarea sectorului.
Guvernul vrea mutarea unei părți din transport de pe șosele pe calea ferată
Executivul susține că modernizarea căii ferate ar trebui să aibă efecte inclusiv asupra traficului rutier, prin transferarea unei părți din transportul de persoane și mărfuri de pe șosele către trenuri.
„Reabilitarea transportului feroviar nu este doar un proiect tehnic, ci o măsură cu impact major asupra vieţii de zi cu zi a românilor şi asupra economiei naţionale. Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri şi mărfuri de pe şosele către calea ferată, reţeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată”, a transmis Guvernul.
Potrivit Executivului, efectele urmărite sunt creșterea vitezei medii de deplasare pe șosele, reducerea numărului de accidente, diminuarea blocajelor în trafic și scăderea costurilor de transport suportate de economia națională.
Strategia include proiectele pentru coridoarele feroviare europene
Documentul este corelat cu Master Planul General de Transport al României și include proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene TEN-T, realizate în parteneriat cu Comisia Europeană.
Guvernul precizează însă că strategia nu introduce politici publice noi, ci actualizează și continuă măsurile și proiectele deja stabilite.
„Strategia aprobată de Guvern nu introduce politici publice noi şi nu modifică direcţiile de politică publică deja aprobate. Documentul actualizează şi continuă, pentru perioada 2026-2030, măsurile şi proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030”, a explicat Guvernul.
„Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislaţia naţională şi de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligaţia de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului”, a mai precizat Executivul.
După aprobarea prin Hotărâre de Guvern, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 urmează să fie publicată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și transmisă Comisiei Europene.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .