Premierul desemnat Adrian Veștea urmează să depună joi, 18 iunie, în Parlament, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, pe fondul rupturii din PNL, opoziției lui Ilie Bolojan față de nominalizarea propriului prim-vicepreședinte, refuzul USR de a susține un guvern construit cu PSD și decizia UDMR de a nu intra în noul Cabinet.
Documentul consultat de STIRIPESURSE.RO arată că Guvernul Veștea își propune să continue direcția de reforme începută în perioada Guvernului Bolojan, dar să o reorganizeze în jurul a patru mari priorități: securitatea României prin Programul SAFE, aderarea la OCDE, finalizarea PNRR și absorbția fondurilor europene.
Documentul mai poate suferi modificări, în condițiile în care votul pentru învestire ar putea avea loc joi seara.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, pentru funcția de premier, decizie care a provocat o criză internă în PNL. Conducerea partidului, dominată de tabăra Bolojan, i-a cerut lui Veștea să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că merge mai departe.
În paralel, PSD apare ca principal partid dispus să susțină instalarea noului guvern, în timp ce UDMR a transmis că nu intră în Cabinet, iar USR a respins ideea unui guvern născut dintr-o ruptură politică și susținut de social-democrați. În aceste condiții, soarta Guvernului Veștea depinde de negocieri complicate în Parlament, de voturile PSD, ale minorităților, ale unor grupuri mici și, posibil, de o parte dintre parlamentarii PNL.
Deficitul bugetar, punctul de plecare al programului
Programul Guvernului Veștea pornește de la un diagnostic dur privind situația finanțelor publice. Documentul menționează un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025 și o estimare de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin disciplină bugetară, reducerea risipei, prioritizarea cheltuielilor publice și o mai bună colectare a veniturilor la buget. Documentul insistă că ajustarea nu trebuie prezentată ca austeritate, ci ca o condiție pentru stabilitate economică, reducerea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor.
Programul promite o strategie națională de sustenabilitate fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2029, cu jaloane clare de reducere a deficitului și ținte privind ponderea cheltuielilor rigide. De asemenea, orice majorare de cheltuială permanentă ar urma să fie corelată cu spațiul bugetar disponibil și cu țintele asumate.
ANAF, Antifraudă și Vama, scoase din algoritmul politic
Un capitol important al programului vizează reorganizarea ANAF, a Antifraudei și a Autorității Vamale Române. Documentul prevede ca aceste instituții să fie scoase din algoritmul politic, reorganizate și evaluate pe baza unor indicatori de performanță.
Guvernul propune o structură mai clară în ANAF, centralizarea analizei de risc, controale orientate spre zonele cu risc ridicat, reducerea funcțiilor de conducere exercitate temporar și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea posturilor de conducere.
O măsură cu potențial de impact public este introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controalele cu risc fiscal ridicat. De asemenea, programul prevede digitalizarea formularelor fiscale, inclusiv a Declarației Unice, precompletarea datelor disponibile și regândirea portalului ANAF.
În zona combaterii evaziunii, Guvernul vizează folosirea datelor din e-Factura, AMEF și alte baze de date, sisteme de avertizare timpurie, trasabilitate financiară pentru tranzacțiile prin platforme online și corelarea datelor dintre bănci, firme de curierat și sistemul vamal.
Programul SAFE: 16,68 miliarde euro pentru apărare, infrastructură și industrie
Unul dintre pilonii centrali ai programului este securitatea națională. Guvernul Veștea vrea să valorifice integral cele 16,68 miliarde euro obținute prin Programul SAFE – Security Action for Europe.
Banii ar urma să fie folosiți pentru înzestrarea Armatei, infrastructură cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Programul prezintă apărarea nu doar ca obligație strategică, ci și ca motor economic, prin crearea de locuri de muncă, transfer tehnologic, stimularea producției interne și dezvoltarea lanțurilor de furnizori românești.
Documentul pune accent și pe conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României la marile coridoare europene de transport, inclusiv din perspectiva mobilității militare. Guvernul vrea înființarea unui Comitet Național de Coordonare a Mobilității Militare, cu participarea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe.
La Apărare, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.
Companiile de stat: audit, rating și restructurare
Guvernul Veștea propune o reformă dură a companiilor de stat. Toate companiile cu pierderi mai mult de doi ani ar urma să fie auditate extern și evaluate printr-un sistem de rating de performanță, de la A la E.
În funcție de rezultat, companiile ar putea fi păstrate, redresate, lichidate, transformate în parteneriate public-private sau listate parțial. Programul prevede profesionalizarea conducerilor, eliminarea numirilor politice fără competență tehnică sau economică, contracte de mandat cu bonusuri de performanță și penalități reale.
Subvențiile acordate companiilor de stat ar urma să fie revizuite, iar cheltuielile nejustificate, precum autoturismele de lux, beneficiile administrative excesive sau bonusurile salariale necorelate cu performanța, ar urma să fie excluse de la finanțare publică.
În transporturi, programul menționează explicit reforma ROMATSA, RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a altor companii din subordinea ministerului. În energie, sunt vizate restructurări, fuziuni și reorganizări, inclusiv în cazul unor entități precum ELCEN, Complexul Energetic Oltenia sau Electrocentrale Craiova.
PNRR și fonduri europene: task force la nivelul premierului
Programul propune o abordare pragmatică pentru PNRR, cu salvarea maximului posibil din alocarea disponibilă, concentrarea pe granturi și pe proiectele mature, renegocierea componentei de împrumut și identificarea de surse alternative pentru proiectele care nu mai pot rămâne în forma revizuită a planului.
Guvernul vrea înființarea unui task force coordonat de MIPE, cu sprijinul Cabinetului premierului, pentru monitorizarea săptămânală a jaloanelor, țintelor și investițiilor critice.
Pentru politica de coeziune, obiectivul anunțat este absorbția de 100% până în 2029, prin mecanisme fast-track pentru proiectele mature, digitalizarea evaluării, contractării și plăților și realocarea rapidă a sumelor necontractate sau cu risc de neutilizare.
Documentul notează că absorbția actuală este de 31,49%, respectiv 9,7 miliarde euro din 31 miliarde euro, dacă sunt incluse și prefinanțările.
Muncă: schimbări pentru PFA, microîntreprinderi și drepturi de autor
În domeniul muncii, Guvernul Veștea propune o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public, reglementarea muncii pe platforme digitale și clarificarea muncii dependente.
Un punct sensibil este combaterea muncii la negru și la gri prin eliminarea formelor mascate de angajare. Documentul menționează explicit microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate și contractele de drepturi de autor ca forme care pot ascunde relații de muncă.
Programul mai prevede reglarea sporurilor în sistemul public, un pachet de mobilitate pentru forța de muncă, sprijin pentru transport și cazare, dar și un mecanism de audit participativ al cheltuielilor publice, cu implicarea sindicatelor, patronatelor și societății civile.
Măsuri pentru familii: concediu pentru bunici și prime pentru mame
Programul conține și măsuri sociale cu impact direct asupra familiilor. Guvernul propune ca bunicii angajați să poată beneficia de concediu de creștere copil în locul părinților, în anumite condiții.
De asemenea, documentul prevede o subvenție de 2.250 lei pe lună pentru angajatorii care angajează părinți cu cel puțin trei copii, timp de 12 luni. Mamele cu cel puțin trei copii, angajate sau cu activitate independentă, ar urma să primească prime de 1.000 lei pe lună, tot pentru 12 luni.
Părinții ar putea reveni la muncă part-time, cu maximum patru ore pe zi, păstrând 50% din indemnizație.
Sănătate: mai puține paturi, plată după performanță și controale pentru concedii medicale
În sănătate, Guvernul Veștea propune reducerea cu peste 20% până în 2030 a numărului de paturi cu spitalizare continuă. Măsura este legată de dezvoltarea ambulatoriilor, a serviciilor de prevenție, a medicinei de familie și a îngrijirilor paliative.
Programul introduce ideea plății în funcție de performanță pentru medici, criterii de performanță pentru șefii de secție și optimizarea sporurilor în funcție de numărul de servicii medicale acordate.
O măsură cu potențial de controversă prevede desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare.
Guvernul mai propune controale asupra medicilor și beneficiarilor pentru descurajarea concediilor medicale fictive, reducerea centrelor de permanență din mediul urban și obligația ca furnizorii privați care vor contract cu CNAS să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă.
Justiție: reforme pentru instanțe, magistrați și mediul de afaceri
La Justiție, programul promite eficiență, accesibilitate, digitalizare și reducerea duratei proceselor. Sunt prevăzute secții specializate pentru mediul de afaceri în cele 15 municipii în care funcționează curți de apel și un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice.
Documentul vorbește despre reevaluarea salarizării personalului din justiție, pentru a preveni procesele și calculul diferențiat al salariilor, dar și despre specializarea magistraților și criterii obiective pentru accesul la grade profesionale superioare și funcții de conducere.
O măsură importantă este reintegrarea magistraților pensionari în activitate și majorarea perioadei în care pot reveni în sistem de la 3 la 7 ani, pentru diminuarea cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale și acoperirea deficitului de personal.
Programul mai prevede reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare, reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor și generalizarea dosarului electronic.
Pensii speciale și pensionări anticipate
La nivel general, programul menționează reforma pensiilor speciale, limitarea câștigurilor din pensiile necontributive, reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare și eliminarea excepțiilor de la pensionarea anticipată.
Documentul mai vorbește despre reglementarea pensionărilor din toate domeniile și combaterea pensionărilor anticipate nejustificate.
Transporturi: autostrăzi, trenuri noi și metrou
În transporturi, Guvernul Veștea propune continuarea marilor proiecte de infrastructură: A1 Sibiu-Pitești și Lugoj-Deva, A0 București, A7 Ploiești-Pașcani, A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, A3 Transilvania, Timișoara-Moravița, A4 Sud „Alternativa Techirghiol”, Craiova-Lugoj și drumuri expres precum Arad-Oradea, Bacău-Piatra Neamț și Focșani-Brăila.
Pe zona feroviară, programul prevede modernizarea mai multor magistrale și analizarea oportunității unei căi ferate de mare viteză București-Cluj-Budapesta.
Documentul menționează achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate, care să ajungă până în 2028 în fiecare reședință de județ cu cale ferată electrificată.
La metrou, sunt menționate Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu și Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon.
Energie: Neptun Deep, Cernavodă, SMR și cărbune ca rezervă
În energie, programul propune creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Guvernul mizează pe Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027.
Sunt menționate retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici și prima instalație de detritiere din Europa la CNE Cernavodă.
Pe regenerabile, obiectivul este instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și 3.000 MWh capacități de stocare până în 2027.
În același timp, programul nu renunță complet la cărbune. Documentul vorbește despre conservarea unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune ca rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public.
Digitalizare: identitate digitală pentru 5 milioane de cetățeni
Guvernul Veștea vrea ca România să ajungă la media UE în privința digitalizării statului. Până în 2027, programul promite 50% dintre serviciile publice complet digitalizate, 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală, portofel digital, platformă națională de interoperabilitate și reducerea cu 40% a costurilor cu licențele IT.
Fiecare instituție ar urma să aibă un scor public al gradului de digitalizare, iar o parte din finanțare să fie legată de acest scor. Programul propune și folosirea inteligenței artificiale și a automatizării proceselor administrative.
Poșta Română ar urma să fie transformată într-un „ghișeu universal”, prin care cetățenii să poată accesa servicii publice la orice oficiu poștal. Documentul propune și dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române și înființarea de terminale multimodale.
Educație: școală 8-17 și evaluarea profesorilor după rezultate
În educație, programul menționează ținta de 15% din bugetul general pentru educație până în 2030, actualizarea planurilor-cadru, extinderea școlilor-pilot și dezvoltarea învățământului dual.
O măsură cu potențial de dezbatere este evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferențele dintre notele acordate elevilor în școală și rezultatele de la examenele naționale.
Guvernul propune și pilotarea și generalizarea programului „Școală de la 8 la 17”, dezvoltarea programului „Școală după școală”, mese sănătoase în școli, digitalizarea catalogului și reducerea birocrației pentru cadrele didactice.
În cercetare, programul vorbește despre finanțare publică în creștere până la 1% din PIB până în 2030 și priorități precum inteligența artificială, biotehnologiile și semiconductorii.
Administrație locală: Anghel Saligny și CNI, reevaluate
În administrație, programul propune reevaluarea și prioritizarea proiectelor din Anghel Saligny și Compania Națională de Investiții, în funcție de criterii precum numărul de locuitori, sporul natural, numărul de autorizații de construire și gradul real de utilizare al investițiilor finalizate.
Guvernul vrea adoptarea Codului finanțelor publice locale, a Codului de procedură administrativă și elaborarea cadrului legislativ pentru Legea Capitalei.
Programul mai propune eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice și autorități publice, transferarea unor rețele de utilități neautorizate către operatorii regionali și introducerea cofinanțării UAT-urilor la anumite programe, în funcție de capacitatea financiară.
MAI: reorganizarea Poliției, Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și DSU
La Afaceri Interne, programul prevede reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pe baza unei hărți de risc actualizate anual.
Este vizată și revizuirea cadrului de funcționare a Poliției Locale, reformarea Academiei de Poliție și adaptarea curriculei la noile tipuri de infracționalitate: cybercrime, trafic de persoane și dezinformare.
Documentul prevede reorganizarea unor structuri din zona DSU, IGSU, IGAv și a serviciilor de ambulanță județene, inclusiv comasarea serviciilor Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu județean.
Guvernul vrea și operaționalizarea sistemului automatizat de procesare a abaterilor rutiere, pe baza semnalărilor provenite de la Poliția Rutieră, CNAIR, administrația locală sau participanții la trafic.
Externe: OCDE în 2026, Visa Waiver și rol mai mare la Marea Neagră
În politica externă, programul stabilește ca obiectiv finalizarea aderării României la OCDE în 2026. Guvernul mai promite eforturi pentru revenirea în programul Visa Waiver, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și creșterea rolului României la Marea Neagră.
Un punct interesant este evaluarea oportunității ca România să se alăture Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia, care ar urma să fie transformat într-un patrulater.
Programul menține sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina și vorbește despre amplasarea în România a unui viitor Centru pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră.
Mediu: drone, sateliți și AI împotriva tăierilor ilegale
În domeniul mediului, Guvernul propune comasări și reorganizări ale structurilor subordonate, alinierea la standardele OCDE și combaterea tăierilor ilegale prin tehnologii moderne: imagini satelitare, drone, inteligență artificială, camere video și sisteme digitale de măsurare a volumului lemnos.
Programul prevede și extinderea Sistemului de Garanție-Returnare, publicarea datelor privind cantitățile reciclate pe fiecare UAT și obligarea operatorilor de depozite de deșeuri să instaleze senzori de monitorizare a calității aerului, cu date publice online 24/24.
Cultură, minorități, diaspora și sport
La Cultură, programul propune reducerea finanțării excesive pentru divertisment gratuit, reorganizarea instituțiilor culturale, auditarea celor cu infrastructură excesivă și liberalizarea treptată a profesiilor creative independente.
În zona minorităților, documentul prevede o lege care să garanteze statutul minorităților, dreptul la păstrarea identității, utilizarea simbolurilor comunităților locale și dreptul dobândit de folosire a limbii materne.
Pentru diaspora, Guvernul propune digitalizarea serviciilor consulare, consulate itinerante, sprijin pentru profesorii de limbă română din diaspora și măsuri pentru stimularea întoarcerii în țară, inclusiv primă de stabilitate și primă de instalare.
În sport, programul propune descentralizarea direcțiilor județene pentru tineret și sport, transferul bazei materiale către UAT-uri, reorganizarea cluburilor departamentale și modificări fiscale pentru încurajarea investițiilor private în sport.