Procurorii DNA dezvăluie cel mai nou truc pentru a cere mită fără să lași urme Șmecheria prin care se compensează șpaga

Mita dintre companii nu rămâne doar o problemă între oamenii de afaceri implicați. Costurile ascunse ale corupției pot fi recuperate ulterior prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau reducerea calității lucrărilor, iar efectele ajung în final la cetățeni. În dosarul Waldevar Energy, procurorii DNA arată faptul că o metodă ingenioasă de a cere șpagă este folosirea unei tablete, se scrie textul și apoi se șterge, iar astfel nu rămân urme, informează Mediafax.

STENOGRAME Scene ca în filmele cu mafioți, în dosarul Waldevar Energy: Mita s-a cerut fără a lăsa nicio urmă

Documentele din anchetă arată fenomenul corupției din mediul privat nu ar trebui tratat mai blând doar pentru că nu este implicat un funcționar public. Aceasta este poziția susținută de DNA în dosarul intens mediatizat, privind o presupusă mită de 450.000 de euro la Waldevar Energy. Compania a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă.

DNA: Mita dintre companii produce consecințe pentru cetățeni

Procurorii au argumentat în fața instanței Tribunalului București că mita dintre companii poate produce efecte care depășesc relația dintre cei implicați: costurile ascunse pot fi recuperate prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau lucrări de calitate redusă, iar consecințele pot ajunge în final la cetățeni.

Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Iar proprietarul Waldevar Energy este un ”element-cheie” în această anchetă.

DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți suma de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Cristian Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers, potrivit procurorilor.

Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi. Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. DNA a făcut publice acuzațiile pe 27 septembrie.

Contractul are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. În august, compania prezenta investiția drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Contractul EPC fusese semnat chiar de Gregor Hudohmet și Cristian Dragomir.

Motivarea Tribunalului București, consultată de Mediafax, arată că dezbaterea privind arestarea celor doi a depășit însă mecanismul concret al presupusei mite. Procurorul a insistat asupra efectelor pe care asemenea practici le-ar putea avea asupra mediului economic atunci când apar între companii private, în special într-un domeniu strategic precum energia.

DNA: mita dintre firme nu este doar „problema lor”

Procurorul a susținut că faptul că presupusa faptă s-ar fi produs între agenți economici privați nu înseamnă că efectele ei rămân în interiorul relației comerciale.

Procurorul a arătat că dosarul privește agenți economici importanți, care activează într-un sector strategic, iar suma despre care DNA susține că ar fi fost solicitată drept mită este de aproape jumătate de milion de euro.

În opinia acuzării, asemenea practici pot afecta nu doar companiile implicate, ci și concurența dintre firme și regulile după care funcționează piața.

„Atunci când un agent economic folosește corupția pentru a obține avantaje, consecințele depășesc simpla încălcare a legii penale, afectând mediul social și economic și egalitatea agenților economici în fața legii”, a susținut procurorul în fața Tribunalului.

DNA a avertizat și asupra efectului de percepție: dacă asemenea cazuri ar fi tratate mai puțin sever doar pentru că apar în mediul privat, s-ar putea crea impresia că anumite practici sunt tolerate atunci când sunt folosite de companii.

Cum explică DNA legătura dintre mită și prețurile unei companii
DNA susține că efectele unei mite între companii nu se opresc la momentul în care banii sunt plătiți. O asemenea sumă devine, potrivit procurorilor, un cost ascuns pe care firma va încerca ulterior să îl recupereze din activitatea sa.

Recuperarea s-ar putea face prin reducerea calității lucrărilor, folosirea unor materiale mai ieftine sau prin majorarea artificială a prețurilor facturate.

„Un agent economic angrenat în circuitul acesta al mitei, în mod evident își va recupera acele costuri ascunse, reducând calitatea lucrărilor, a materialelor folosite, mărind artificial prețurile facturate”, a susținut procurorul în fața instanței.

DNA merge mai departe și susține că efectele pot depăși relația dintre două firme.

Procurorul a afirmat, în fața instanței, că diminuarea calității unor lucrări sau materiale poate ajunge, în anumite situații, să afecteze „viața, sănătatea și siguranța cetățenilor”.

Acuzarea a cerut ca presupusele fapte cercetate în acest dosar să nu fie tratate mai blând doar pentru că apar în mediul privat.

GEN-I a transmis pe 27 septembrie că aflase din presă despre reținerea și procedurile judiciare din România și că are „toleranță zero” față de corupție și orice conduită ilegală. Compania preciza că, la acel moment, nu primise informații oficiale detaliate de la autoritățile române.

Pe 28 septembrie, GEN-I a anunțat că boardul se reunise în ședință extraordinară și că a dispus un audit al proiectului de la Gheorgheni. Conducerea companiei a decis inclusiv analizarea posibilității ca proiectul să fie pus în așteptare până la clarificarea situației și a numit conducere interimară la GEN-I Sonce.

Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Argumentele DNA prezentate în cadrul procedurii privind măsurile preventive reprezintă poziția acuzării și nu constatări definitive privind vinovăția celor doi.

Corupția din mediul privat, o temă tot mai prezentă în agenda DNA
În raportul de activitate pentru 2025, DNA a inclus explicit printre obiectivele sale creșterea eficienței în investigarea faptelor de corupție „în mediul privat”, inclusiv a celor produse în tranzacții economice internaționale. Instituția leagă această direcție de investigațiile financiare, identificarea produsului infracțiunilor și împiedicarea reinvestirii banilor proveniți din corupție în economia reală.

DNA a insistat în ultimul an și asupra mecanismelor de conformitate din interiorul companiilor. În ianuarie 2026, instituția a anunțat că implementează un sistem de management anti-mită conform standardului ISO 37001 și a enumerat printre instrumentele considerate esențiale evaluarea riscurilor de corupție, procedurile de due diligence, controalele financiare și non-financiare, canalele de raportare și mecanismele interne de investigație.

94% dintre companiile din România spun că fenomenul corupției este răspândit
Datele europene arată și dimensiunea problemei percepute de mediul de afaceri.

Potrivit Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2026, 94% dintre companiile din România consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, față de o medie europeană de 65%.

Totodată, 73% dintre firmele din România spun că fenomenul corupției reprezintă o problemă atunci când fac afaceri, aproape dublu față de media Uniunii Europene, de 37%.

În 2025, cifrele erau deja ridicate: 90% dintre companiile românești considerau că fenomenul corupției este răspândit, iar 72% spuneau că acesta reprezintă o problemă pentru desfășurarea activităților economice.

Aceste cifre nu măsoară direct numărul cazurilor de mită din mediul privat, ci percepția companiilor asupra corupției și impactului acesteia asupra afacerilor. Ele arată însă că problema este resimțită mult mai puternic în România decât în media Uniunii Europene.

Una din trei firme spune că fenomenul corupției i-a blocat accesul la contracte publice

Un alt indicator relevant privește efectul asupra concurenței.

Potrivit datelor citate de Comisia Europeană, 37% dintre companiile din România au declarat că fenomenul corupției le-a împiedicat, în ultimii trei ani, să câștige o licitație publică sau un contract de achiziții publice. Media UE este de 35%.

La nivelul întregii Uniuni, sondajul Eurobarometru din 2025 arată că 63% dintre firme consideră corupția răspândită în țara lor, iar România se afla între statele cu cele mai ridicate procente, alături de Grecia și Cipru.

Același sondaj arată că favorizarea prietenilor sau rudelor în mediul de afaceri este indicată de 47% dintre companiile europene drept una dintre cele mai răspândite forme de corupție.

Cazurile recente arată că firmele apar frecvent în mecanismele investigate de DNA
Dosarul de la Gheorgheni nu este singurul caz recent în care relațiile comerciale și companiile apar în centrul unei anchete de corupție.

În 2025, DNA a trimis în judecată doi administratori de societăți comerciale acuzați că ar fi promis unui funcționar public un procent de 1% din valoarea unui proiect și o plată lunară pentru favorizarea unor firme într-o procedură de achiziție publică.

Tot în 2025, într-un dosar privind Portul Constanța, procurorii au instrumentat un caz în care un administrator de societate ar fi promis 250.000 de euro, echivalentul a 1% din valoarea unui contract de aproximativ 25 de milioane de euro, pentru facilitarea atribuirii acestuia.

DNA a investigat și cazuri în care mita ar fi circulat exclusiv în interiorul unor relații comerciale private. Într-un dosar privind o platformă tehnologică, procurorii au reținut în 2025 acuzații de luare de mită în formă continuată împotriva unui angajat cu atribuții de management în relația cu flotele de curieri.

Într-un alt dosar, privind activitatea unor societăți de transport alternativ, DNA a trimis în judecată administratori și coordonatori de firme pentru infracțiuni care includeau dare de mită, spălarea banilor și evaziune fiscală, într-o cauză în care prejudiciul fiscal estimat de procurori depășea 67 de milioane de lei.