Prețul energiei electrice pe piața angro din România a înregistrat vineri, 20 noiembrie, o scădere spectaculoasă, ajungând la cel mai redus nivel de la sfârșitul lunii septembrie. Energia s-a tranzacționat la prețuri semnificativ mai mici decât în Germania, Austria sau Ungaria, o situație neobișnuită după săptămâni în care România s-a numărat printre cele mai scumpe piețe europene. Evoluția este explicată în principal prin producția ridicată de energie eoliană, revenirea în funcțiune a reactoarelor nucleare de la Cernavodă și reducerea consumului pe fondul temperaturilor mai ridicate.
Potrivit datelor prezentate de publicația de specialitate e-nergia.ro, prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) pentru energia livrată vineri, 20 noiembrie, a fost de 792 de lei/MWh, echivalentul a aproximativ 148 de euro/MWh, cu 31% mai mic decât nivelul înregistrat în ziua precedentă.
Este cel mai redus preț mediu zilnic de pe piața spot de la București de la 30 septembrie, când energia s-a tranzacționat la o medie de 763 de lei/MWh. Totodată, 20 noiembrie reprezintă prima zi lucrătoare de după 2 octombrie în care prețul mediu a coborât sub pragul de 1.000 de lei/MWh.
Scăderea vine după o perioadă dificilă pentru sistemul energetic românesc, marcată de prețuri extrem de ridicate, alimentate inclusiv de debitul foarte scăzut al Dunării. Acesta a determinat oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă și a afectat semnificativ producția hidrocentralelor.
România, mai ieftină decât Germania, Austria și Ungaria
O particularitate a zilei de 20 noiembrie este că prețul energiei din România a coborât sub nivelurile înregistrate pe unele dintre cele mai importante piețe europene.
Astfel, în timp ce energia s-a tranzacționat în România la aproximativ 148 de euro/MWh, în Germania și Austria prețul mediu a ajuns la 214 euro/MWh, în Polonia la 206 euro/MWh, iar în Belgia la 209 euro/MWh.
Diferența este și mai pronunțată în raport cu Ungaria, unde prețul mediu a fost de 219 euro/MWh, cu aproximativ 48% peste cel din România.
Singura piață dintre cele două vecine cu care România este interconectată fizic și participă la mecanismul european de cuplare a piețelor care a înregistrat un preț mai mic a fost Bulgaria, unde energia a costat aproximativ 123 de euro/MWh.
Această inversare a raporturilor de preț este cu atât mai importantă cu cât, în ultimele săptămâni, România s-a confruntat în repetate rânduri cu unele dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Europa.
Vântul a devenit principala sursă de producție a energiei
Principalul factor care explică ieftinirea energiei electrice este producția foarte ridicată a parcurilor eoliene. Pentru 20 noiembrie, prognozele indicau o putere medie injectată în rețea de aproximativ 2.500 MW din surse eoliene, ceea ce transforma vântul în principala sursă de producție a energiei electrice din România.
De altfel, vineri dimineață, în jurul orei 7.00, turbinele eoliene au atins un nou record istoric de producție instantanee, de 3.242 MW, potrivit datelor Transelectrica prezentate de e-nergia.ro. La acel moment, energia eoliană reprezenta aproximativ 39% din producția națională de electricitate.
Un alt factor important este revenirea în sistem a celor două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 1.300 MW. Lor li se adaugă centralele pe gaze naturale, cu o producție de peste 1.600 MW, precum și energia fotovoltaică, ce contribuie la reducerea prețurilor în orele cu radiație solară ridicată.
În plus, temperaturile neobișnuit de ridicate pentru această perioadă au diminuat cererea de energie electrică. Consumul național nu a mai atins pragul de 8.000 MW în orele de vârf din ultimele zile.
Producția ridicată și consumul mai redus au permis României să redevină exportator net de energie în mai multe intervale ale zilei.
Guvernul pregătește suprataxarea producătorilor de energie
Scăderea prețurilor intervine într-un moment în care Guvernul pregătește introducerea unei noi suprataxe pentru producătorii de energie electrică, pe fondul nivelurilor ridicate înregistrate în ultimele luni.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a confirmat, într-o declarație acordată publicației e-nergia.ro, că ministerul analizează mai multe variante de intervenție pe piață, inclusiv o taxare suplimentară a producătorilor.
„Avem în discuție mai multe scheme, pentru că am luat în considerare o evoluție care se meargă până în 2030. Și atunci am etapizat, pe diverse perioade, diverse propuneri pe care să le facem exclusiv cu măsuri de la Ministerul Energiei. Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, măsura ar urma să aibă un caracter temporar și să fie aplicată numai în perioada de iarnă, cel târziu până la 1 aprilie 2027.
„Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și încercarea de a diminua această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față sub aspectul cifrelor maximale, minimale și a modului de taxare. O să revenim în curând”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Suprataxarea ar putea viza toți producătorii de energie electrică, inclusiv pe cei din surse regenerabile, însă formula finală nu a fost stabilită.
Ministerul Energiei nu a anunțat deocamdată nici procentul suprataxei, nici pragul de preț de la care aceasta ar urma să fie aplicată. Una dintre variantele discutate presupune intrarea în vigoare a măsurii la 1 decembrie.
Potrivit explicațiilor ministrului, veniturile colectate ar urma să susțină o schemă de sprijin destinată marilor consumatori industriali, inclusiv prin mecanisme de credit fiscal pentru investiții în eficiență energetică și reducerea consumului.
România a mai aplicat în trecut o schemă de supraimpozitare a producătorilor de energie, însă aceasta a generat inclusiv controverse de constituționalitate.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .