Precedent uriaș pentru Românii din diaspora

O decizie istorică a Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a României a luat o hotărâre istorică în favoarea românilor din diaspora, obligând Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) să elibereze o carte de identitate fără domiciliu în România pentru avocatul Corneliu-Liviu Popescu. Această decizie a venit după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că legislația unui stat membru UE nu trebuie să împiedice cetățenii acelui stat cu domiciliul în alt stat membru să obțină cărți de identitate cu valoare de călătorie în Uniunea Europeană.

Victoria avocatului Corneliu-Liviu Popescu

Avocatul Corneliu-Liviu Popescu, membru al barourilor din București și Paris, a obținut o victorie semnificativă pentru toți românii din diaspora. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată pe 2 aprilie 2024, a obligat DGEP să elibereze o carte de identitate fără domiciliu în România pentru avocatul Popescu, care are domiciliul doar în Franța. Aceasta reprezintă o premieră judiciară deosebit de importantă.

Minuta deciziei ÎCCJ

Decizia nr. 1872/2024 din dosarul nr. 9625/2/2017, pronunțată de judecătoarele Luiza-Maria Păun, Andreea Marchidan și Elena-Diana Tamaga, este clară:

„Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Popescu Corneliu Liviu împotriva Sentinței civile nr. 1502 din 28 martie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite acțiunea formulată de reclamantul Popescu Corneliu Liviu în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne. Obligă pârâta să-i elibereze reclamantului carte de identitate sau carte electronică de identitate. Obligă intimata-pârâtă la plata către recurentul – reclamant a sumei de 12.394,60 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 2 aprilie 2024”.

Decizia CJUE – Spargerea gheții

În 2018, Curtea de Apel București a respins acțiunea avocatului Popescu, dar acesta a continuat să lupte. La 11 mai 2021, Înalta Curte a sesizat CJUE cu o întrebare privind compatibilitatea legislației naționale cu dreptul UE. În februarie 2024, CJUE a stabilit că legislația unui stat membru care refuză eliberarea unei cărți de identitate unui cetățean care și-a stabilit domiciliul în alt stat membru încalcă dreptul la liberă circulație și nediscriminare.

Minuta deciziei CJUE

Hotărârea CJUE din 22 februarie 2024 este decisivă:

„Articolul 21 TFUE și articolul 45 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații a unui stat membru care refuză eliberarea unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie în interiorul Uniunii Europene pentru singurul motiv că cetățeanul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat membru”.

Rapiditatea autorităților române

Surprinzător, autoritățile române s-au mișcat rapid după decizia ÎCCJ. La puțin peste o lună de la hotărârea instanței, pe 9 mai 2024, DGEP i-a eliberat avocatului Popescu cartea de identitate cu mențiunea „Fără domiciliu în România”. Aceasta reprezintă prima hotărâre definitivă de acest fel din România și poate fi invocată ca precedent judiciar de către orice român din străinătate care are nevoie de o carte de identitate românească.

Explicațiile avocatului Corneliu-Liviu Popescu

Avocatul Popescu a oferit clarificări pentru Lumea Justiției:

„De acum înainte, în executarea deciziei CJUE și a deciziei ÎCCJ, prin aplicarea prioritară a dreptului UE și înlăturarea legislației naționale contrare, sunt primul cetățean român cu domiciliul în străinătate care posedă carte de identitate. Decizia CJUE îi vizează exclusiv pe cetățenii români cu domiciliul într-un alt stat membru UE, dar nu și pe cei cu domiciliul într-un stat terț. Direcția Generală de Evidență a Persoanelor din MAI s-a mișcat foarte repede și a executat hotărârea definitivă, implicându-se personal directorul general al DGEP, chestorul Cătălin Giulescu”.

Această decizie reprezintă un precedent uriaș pentru românii din diaspora și demonstrează importanța respectării dreptului european în fața legislațiilor naționale restrictive. Este un pas major către eliminarea discriminărilor și facilitarea liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene. Avocatul Corneliu-Liviu Popescu a deschis calea pentru toți românii din străinătate care se confruntă cu probleme similare, iar rapiditatea cu care autoritățile române au pus în aplicare decizia demonstrează un angajament crescut față de respectarea drepturilor cetățenilor.