Într-o decizie controversată, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anulat ordinul prin care procurorul Lucian Onea a fost revocat din Direcția Națională Anticorupție (DNA). Hotărârea a fost pronunțată la doar câteva zile după ce judecătorii au dezvăluit un alt abuz grav comis de Onea. Această hotărâre, care a stârnit indignare, a fost luată de judecătoarele Gabriela Bogasiu, Carmen Ilie și Liliana Vișan.
Un proces controversat
În data de 16 mai 2024, prin decizia nr. 2584 din dosarul nr. 1331/2/2019, ICCJ a admis în parte acțiunea lui Lucian Onea, anulând ordinul fostului șef interimar al DNA, Călin Nistor, care a dispus revocarea sa din funcția de procuror DNA. De asemenea, a fost anulată hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care a aprobat cererea lui Călin Nistor de revocare a lui Onea, precum și hotărârea prin care Onea trebuia să își continue activitatea la Parchetul Judecătoriei Câmpina.
O decizie bazată pe neconstituționalitate
Trebuie menționat că hotărârea ICCJ se bazează pe o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) din 21 noiembrie 2023. Această decizie a declarat neconstituțională sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției” referitoare la revocarea procurorilor din cadrul DNA. Același precedent a determinat o soluție similară în cazul procurorului Cristian Ardelean, revocat din DNA Oradea.
Abuzurile recente ale lui Onea
Decizia ICCJ a fost pronunțată la doar câteva zile după ce Curtea de Apel București a devoalat definitiv un alt abuz comis de Lucian Onea. Este vorba despre un al doilea dosar inscenat fostei șefe a Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, care a fost achitată definitiv. Acest lucru a evidențiat încă o dată practicile abuzive ale fostului șef DNA Ploiești.
Minuta Hotărârii ICCJ
Minuta hotărârii ICCJ nr. 2584/2024 (dosar 1331/2/2019):
„Admite recursul formulat de reclamantul Onea Lucian Gabriel împotriva încheierii din 19 iunie 2020 și împotriva Sentinței civile nr. 1030 din 27 octombrie 2020 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Respinge recursul formulat de pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva încheierii din 19 iunie 2020 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Respinge recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva încheierii din 19 iunie 2020 și împotriva Sentinței civile nr. 1030 din 27 octombrie 2020 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Casează în parte încheierea din 19 iunie 2020 în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei procedurii prealabile referitoare la Hotărârea nr. 45/17.01.2019 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori. Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate. Casează sentința recurată și, rejudecând: Admite în parte acțiunea reclamantului. Anulează Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori nr. 41 din 15.01.2019, Ordinul emis de Procurorul Șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 12 din data de 16.01.2019 și Hotărârea nr. 45/17.01.2019 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori. Respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 2 din 8.01.2019. Definitivă. Pronunțată astăzi, 16 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.”
Reacțiile publicului și profesioniștilor din justiție
Decizia ICCJ a stârnit un val de reacții negative atât în rândul publicului, cât și al profesioniștilor din domeniul justiției. Mulți consideră că reîntoarcerea lui Onea în DNA reprezintă o insultă la adresa victimelor sale și la adresa celor care luptă pentru o justiție corectă și echitabilă. Încrederea în sistemul de justiție este și mai șubrezită de această decizie, alimentând percepția că abuzurile nu sunt doar tolerate, ci chiar recompensate.
Revenirea procurorului Lucian Onea în DNA, în urma unei decizii contestate a ICCJ, aduce în prim-plan problemele persistente din sistemul judiciar românesc. În timp ce hotărârea se bazează pe o decizie a Curții Constituționale, impactul său asupra percepției publice și asupra victimelor abuzurilor judiciare este profund negativ. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.
