Acasă Actualitate Poți crede în știință și în prezicerea viitorului? Studiul care a descoperit...

Poți crede în știință și în prezicerea viitorului? Studiul care a descoperit un paradox surprinzător

0



Poți să ai încredere în știință, să consideri rațiunea cel mai bun instrument pentru a înțelege lumea și, în același timp, să crezi în fantome, blesteme sau oameni care pretind că pot prezice viitorul? La prima vedere, cele două perspective par incompatibile. Un studiu realizat în Statele Unite arată însă că realitatea este mult mai complicată.

Cercetătorii au descoperit că, în rândul persoanelor care cred în Dumnezeu, cei care susțin puternic știința și își revendică independența în materie de convingeri spirituale sunt mai predispuși să creadă în fenomene supranaturale decât cei care nu împărtășesc aceeași perspectivă. Diferența este surprinzătoare: 40% față de 19%. Explicația ar putea avea legătură cu felul în care oamenii își construiesc propriile credințe atunci când nu mai acceptă necondiționat autoritatea instituțiilor religioase.

Studiul care a descoperit un paradox: știința și credința în magie pot coexista

Cercetarea a fost realizată de sociologii Paul Froese, de la Universitatea Baylor, Isaiah King, de la Universitatea Carson-Newman, și Ruiqian Li, de la American University. Studiul, intitulat „The magic of secularization”, a fost publicat în revista științifică Social Forces, la 20 iulie 2026.

Cercetătorii au analizat răspunsurile a 1.812 adulți americani care au participat la ediția din 2025 a sondajului Baylor Religion Survey. Datele au fost colectate de Institutul Gallup în perioada ianuarie-martie 2025, prin intermediul chestionarelor completate online și prin poștă. Răspunsurile au fost ponderate pentru a reflecta cât mai bine populația adultă din Statele Unite.

Rezultatul care a atras atenția este diferența dintre două categorii de persoane care cred în Dumnezeu. Aproximativ 40% dintre cei care susțin perspectiva numită de cercetători „raționalism secular” manifestă și credințe în magie. În grupul celor care nu împărtășesc această perspectivă, proporția este de aproximativ 19%.

Practic, în această comparație, credințele supranaturale sunt de peste două ori mai răspândite în prima categorie.

Este important însă de precizat că procentul nu înseamnă că 40% dintre acești oameni cred neapărat în toate formele de magie sau că toți susțin că pot prezice viitorul. Cercetătorii au folosit o categorie mai largă, care include mai multe tipuri de convingeri supranaturale.

Ce înseamnă „raționalism secular” și de ce contează această perspectivă

Pentru a înțelege rezultatul, trebuie lămurit un concept central al cercetării. Autorii folosesc expresia „raționalism secular” pentru a descrie o anumită combinație de convingeri.

Aceasta presupune încredere în știință ca principală modalitate de înțelegere a realității, folosirea rațiunii și a experienței umane atunci când sunt judecate problemele morale și preferința pentru interpretarea personală a spiritualității, în locul acceptării necondiționate a unor reguli religioase instituționalizate.

Asta nu înseamnă neapărat că persoana respectivă este ateu sau că a renunțat la religie. Dimpotrivă, unii dintre participanții cu scoruri ridicate la această categorie continuau să creadă în Dumnezeu, să se identifice cu o religie sau să participe la servicii religioase.

Aici apare partea interesantă: oamenii pot avea încredere în explicațiile științifice și, simultan, își pot construi propriile convingeri spirituale, chiar dacă acestea nu coincid întotdeauna cu învățăturile comunității din care fac parte.

Prin urmare, studiul nu arată că persoanele care cunosc mai multă știință sunt mai superstițioase. Cercetătorii nu au măsurat direct nivelul de cunoștințe științifice sau capacitatea de gândire critică a participanților. Au analizat o anumită perspectivă asupra lumii și relația acesteia cu diverse credințe.

Fantome, blesteme și prezicerea viitorului: ce au inclus cercetătorii în categoria magiei

Un alt aspect important este felul în care studiul definește credința în supranatural. Cercetătorii nu au tratat toate convingerile religioase și mistice ca pe un singur fenomen, ci au separat trei categorii.

Prima este credința în miracole, adică în intervenția directă a unei divinități în evenimentele lumii.

A doua este credința în magie, categorie care include fantomele, blestemele, spiritele care ar putea locui în obiecte, comunicarea cu persoanele decedate și capacitatea de a prezice viitorul.

A treia categorie cuprinde superstițiile cotidiene, precum evitarea anumitor cuvinte sau gesturi considerate aducătoare de ghinion.

Surpriza este că raționalismul secular nu are aceeași asociere cu toate aceste convingeri. Persoanele cu scoruri mai mari în această categorie tind să creadă mai puțin în miracole, dar prezintă o înclinație mai mare spre magie și superstiții.

Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o respingere generală a tuturor credințelor supranaturale. Unele sunt abandonate, în timp ce altele sunt păstrate sau chiar acceptate mai ușor.

De ce oamenii care nu mai urmează regulile religioase își construiesc propriile credințe

Cercetătorii propun o explicație care ține de diferența dintre credința personală și autoritatea instituțiilor religioase.

O comunitate religioasă poate accepta ideea miracolelor divine, dar poate respinge categoric divinația, comunicarea cu morții sau prezicerea viitorului. Cu alte cuvinte, există limite clare între ceea ce este considerat acceptabil și ceea ce este condamnat.

O persoană care continuă să creadă în Dumnezeu, dar nu mai consideră că instituția religioasă trebuie să-i stabilească toate convingerile spirituale, poate ajunge să aleagă singură ce acceptă și ce respinge.

Astfel, poate considera știința instrumentul principal pentru înțelegerea lumii fizice, dar poate păstra, în același timp, credința în anumite fenomene pe care știința nu le-a confirmat.

Această combinație ar putea explica de ce persoanele care își revendică independența intelectuală și spirituală nu renunță neapărat la magie sau superstiții.

Un alt detaliu important este că asocierea nu apare în aceeași formă la toată lumea. În cazul persoanelor care nu cred în Dumnezeu, nu au o apartenență religioasă sau nu participă la servicii religioase, legătura dintre raționalismul secular și credința în magie este absentă sau mult mai slabă.

Așadar, fenomenul pare să fie specific unei categorii aflate între două perspective: oamenii care păstrează o legătură cu religia, dar preferă să-și stabilească singuri convingerile.

De ce modernizarea societății nu elimină automat credința în supranatural

Mult timp, una dintre presupunerile frecvente despre modernizarea societății a fost că dezvoltarea științei și pierderea influenței instituțiilor religioase vor duce, treptat, la dispariția credințelor în fantome, vrăji și alte fenomene supranaturale.

Studiul publicat în Social Forces oferă o imagine mai nuanțată. Scăderea autorității instituțiilor religioase nu înseamnă automat dispariția spiritualității sau a convingerilor mistice. Uneori, oamenii nu renunță la credință, ci încep să o reconstruiască după propriile criterii.

Această schimbare poate duce la combinații care par contradictorii din exterior: încredere în știință, respingerea unor doctrine religioase și acceptarea unor credințe în fenomene inexplicabile.

Totuși, trebuie făcută o distincție esențială. Cercetarea identifică o asociere între anumite atitudini și credințele supranaturale, nu demonstrează că încrederea în știință provoacă apariția superstițiilor.

De asemenea, sondajul a fost realizat doar în rândul adulților din Statele Unite și surprinde opiniile acestora într-o anumită perioadă. Nu poate demonstra că aceste convingeri cresc în timp sau că rezultatele se aplică automat populației din alte țări.

Paradoxul care spune ceva important despre felul în care gândim

Poate cea mai interesantă concluzie a cercetării este că oamenii nu își construiesc întotdeauna convingerile în categorii perfect separate. Cineva poate avea încredere în medicină, tehnologie și explicații științifice, dar poate considera că există și lucruri pe care rațiunea nu le poate explica.

Pentru unii, această perspectivă nu reprezintă o contradicție, ci o formă de libertate personală: acceptă știința ca instrument de înțelegere a realității, dar nu renunță la toate întrebările sau credințele spirituale.

Cercetarea nu oferă dovezi că fantomele există, că blestemele funcționează sau că viitorul poate fi prezis. Ea încearcă să explice altceva: de ce astfel de convingeri continuă să existe chiar și într-o societate în care știința are o autoritate tot mai mare.

Iar răspunsul cercetătorilor este surprinzător: uneori, cu cât oamenii își doresc mai mult să gândească independent, cu atât sunt mai dispuși să-și construiască propriul amestec de rațiune, credință și mister.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .