O nouă metodă de înșelătorie prin telefon îi poate pune în pericol pe românii care au încredere în persoanele care pretind că reprezintă instituții oficiale sau companii de telefonie. Escrocii folosesc un scenariu în două etape: mai întâi sună pretinzând că sunt angajați ai unui operator de telefonie mobilă și solicită date personale și coduri primite prin SMS, apoi revin sub falsa identitate a unor reprezentanți ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), susținând că au descoperit o tentativă de fraudă.
În realitate, scopul este obținerea unor informații extrem de sensibile, precum CNP-ul, codurile de autentificare, datele despre conturile bancare, economii și venituri sau fotografii ale actelor de identitate. DNSC avertizează că instituția nu solicită niciodată asemenea informații prin telefon și le recomandă românilor să întrerupă imediat conversațiile suspecte.
Cum funcționează noua înșelătorie telefonică: escrocii sună de două ori și folosesc două identități false
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi scheme de fraudă în care atacatorii se folosesc de identitatea operatorilor de telefonie mobilă și de numele instituției pentru a câștiga încrederea victimelor.
Potrivit avertismentului publicat de DNSC și preluat de AGERPRES, totul începe cu un apel telefonic de la o persoană care pretinde că reprezintă un operator de telefonie mobilă.
Sub pretextul prelungirii contractului sau al actualizării datelor, interlocutorul solicită informații personale și coduri primite prin SMS. Acesta susține că respectivele coduri sunt necesare pentru activarea unor servicii sau pentru rezolvarea unor proceduri legate de abonament.
La scurt timp după primul apel, victima primește un al doilea telefon. De această dată, persoana de la celălalt capăt al firului pretinde că este angajat al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Falsul reprezentant susține că a fost identificată o tentativă de fraudă, un furt de identitate sau o activare neautorizată a unei semnături electronice. În acest fel, atacatorii încearcă să creeze impresia că intervin pentru a proteja victima de o problemă de securitate.
Scenariul este construit astfel încât persoana apelată să creadă că discută cu două instituții sau companii diferite, care încearcă să rezolve o situație urgentă.
Ce date personale și bancare încearcă escrocii să obțină de la victime
Pentru a părea cât mai convingători, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat și numere de legitimație. Uneori, aceștia stabilesc chiar și o așa-numită „parolă a convorbirii”, care ar urma să confirme identitatea unei persoane care telefonează ulterior.
După ce reușesc să câștige încrederea victimei, discuția este orientată către informații financiare și date personale foarte sensibile.
Potrivit avertismentului DNSC, escrocii încearcă să afle:
-
La ce bănci are conturi persoana apelată.
-
Dacă aceasta are credite sau economii.
-
Care sunt veniturile și soldurile aproximative din conturi.
-
Care este CNP-ul victimei.
-
Ce coduri de autentificare a primit prin SMS.
-
Dacă poate transmite fotografii ale actelor de identitate.
Aceste informații pot oferi atacatorilor date importante despre situația financiară și identitatea persoanei vizate.
Unul dintre cele mai periculoase elemente ale metodei este folosirea simultană a încrederii și a fricii. Primul apel creează impresia unei proceduri obișnuite legate de serviciile de telefonie, în timp ce al doilea introduce ideea unui presupus atac informatic și a unui pericol iminent.
În această situație, persoana apelată poate ajunge să ofere informații pe care, în condiții normale, nu le-ar divulga unor necunoscuți.
Avertismentul DNSC: ce trebuie să facă românii dacă primesc astfel de apeluri
Specialiștii Directoratului Național de Securitate Cibernetică transmit că instituția nu solicită niciodată telefonic date bancare, informații despre venituri sau solduri, coduri de autentificare și fotografii ale actelor de identitate.
De asemenea, DNSC precizează că nu monitorizează apelurile sau mesajele cetățenilor pentru a identifica presupuse activități suspecte și nu contactează oamenii pentru a le cere asemenea informații.
Potrivit recomandărilor instituției, românii trebuie să respecte câteva reguli atunci când primesc apeluri nesolicitate în care li se solicită date personale sau financiare.
În primul rând, nu trebuie să divulge informații despre conturile bancare, economii, venituri sau alte date personale unor persoane care îi contactează telefonic fără ca solicitarea să fi fost verificată.
De asemenea, nu trebuie să fotografieze și să transmită copii ale actelor de identitate unor persoane necunoscute.
O altă recomandare importantă este să nu instaleze aplicații și să nu acceseze linkuri trimise de interlocutori care pretind că reprezintă companii sau instituții ale statului.
Dacă apelul pare suspect, conversația trebuie întreruptă imediat. Orice presupusă alertă trebuie verificată prin canalele oficiale de comunicare ale instituției sau companiei invocate de persoana care a sunat.
În cazul în care cineva a furnizat deja informații sensibile, DNSC recomandă contactarea de urgență a băncii și sesizarea autorităților competente.
Reprezentanții instituției subliniază că adevărata identitate a unui apelant nu poate fi confirmată doar printr-un nume, un număr de legitimație sau o parolă stabilită în timpul conversației.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .