Cererea Papei pentru Aung San Suu Kyi
Papa Francisc a solicitat eliberarea Aung San Suu Kyi, fostă șefă a Guvernului birman, care a fost răsturnat de la putere. Într-o întâlnire cu iezuiți din Asia, el a propus ca aceasta să fie primită pe teritoriul Vaticanului. Informațiile au fost dezvăluite marți de cotidianul italian Il Corriere della Sera, conform AFP.
Detalii despre întâlnirile cu iezuiții
În cadrul discuțiilor recente din perioada 2-13 septembrie, Papa a menționat că a cerut eliberarea doamnei Aung San Suu Kyi și a avut ocazia să întâlnească fiul său la Roma. Aceste comentarii au fost făcute în privat în Indonezia, Timorul de Est și Singapore, în prezența preotului Antonio Spadaro, un iezuit italian apropiat de Suveranul Pontif.
Apelul Papei pentru Myanmar
Papa a subliniat importanța acțiunii în fața situației actuale din Myanmar, afirmând: „Astăzi, în Myanmar, nu putem să rămânem tăcuți. Trebuie să facem ceva!”. Acesta a efectuat o vizită în Myanmar în noiembrie 2017 și a menționat că viitorul țării trebuie să fie construit pe respectul demnității și drepturilor tuturor, în cadrul unei ordini democratice.
Încercările legale ale lui Aung San Suu Kyi
Aung San Suu Kyi, în vârstă de 78 de ani și laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, își ispășește o pedeapsă totală de 27 de ani de închisoare, după o serie de condamnări penale care includ acuzații de corupție și nerespectarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei COVID-19.
Condițiile de detenție și sănătatea lui Aung San Suu Kyi
După arestarea sa în urma loviturii de stat din 2021, Aung San Suu Kyi a fost ținută departe de ochii publicului și se confruntă cu probleme de sănătate, conform surselor din presa locală. Regimul militar a preluat controlul și a pus capăt unei perioade democratice de zece ani, ceea ce a condus la instabilitate și violență în țară.
Consecințele loviturii de stat din 2021
După lovitura de stat militară din 2021, junta guvernamentală se angajează într-un război violent împotriva diferitelor grupuri de opoziție și minorități etnice. Violențele au dus la strămutarea a peste trei milioane de persoane, conform datelor furnizate de ONU.
