Omul lui Dominic Fritz de la SGG girează un concurs controversat: cum a ajuns un ONG nou-nouț să facă „radiografia” societății civile pentru Guvern

Secretariatul General al Guvernului, condus de Dan Reșitnec, fost șef de cabinet al liderului USR Dominic Fritz, a selectat Asociația Noua Slovă pentru realizarea unei cercetări privind societatea civilă. Procedura a fost lansată cu un termen inițial de numai șapte zile, iar rezultatele publicate nu arată câți bani primește fiecare organizație, cine a făcut evaluarea și pe ce criterii detaliate.

O asociație înființată cu aproximativ două luni înainte de lansarea unei proceduri organizate de Secretariatul General al Guvernului a fost selectată pentru a coordona ceea ce șeful SGG, Dan Reșitnec, prezintă drept una dintre cele mai ample cercetări recente asupra societății civile din România.

Cazul ridică întrebări serioase privind transparența, competiția reală și standardele folosite de instituția aflată sub conducerea unui oficial provenit din USR, partid care și-a construit discursul public tocmai pe combaterea clientelismului și a distribuirii netransparente a banilor publici.

Controversa a fost declanșată după ce Reșitnec a anunțat public finanțarea mai multor parteneriate cu organizații neguvernamentale. Printre beneficiarii selectați se află Asociația Noua Slovă, entitate fără activitate publică vizibilă, fără un site identificabil, fără studii, rapoarte ori proiecte anterioare cunoscute și fără o echipă de cercetare prezentată public.

Șapte zile pentru înscriere

SGG a lansat apelul la 5 iunie 2026, stabilind inițial data de 12 iunie drept termen-limită. Organizațiile interesate aveau, așadar, numai șapte zile pentru a afla despre procedură, a analiza condițiile, a-și construi eventualele parteneriate și a depune proiectul și bugetul.

Termenul a fost ulterior prelungit până la 19 iunie, ora 14:00. Prelungirea nu înlătură însă problema apelului care a beneficiat de o promovare publică redusă, lucru recunoscut chiar de Reșitnec.

Întrebat de activistul Alex Damian cum au fost alocate fondurile, dacă a existat o procedură competitivă și dacă ghidurile au fost supuse dezbaterii, șeful SGG a răspuns:

„Da, a fost procedură competitivă, anunțurile au fost publice pe site-ul SGG, atât de înscriere, cât și cadrul de alocare conform HG 296/2026. E adevărat că finanțările de genul acesta au avut o vizibilitate prea mică în ultimii ani și în viitor trebuie lucrat atât pe asta, cât și pe metodologie.”

Trimiterea la „HG 296/2026” pare să fie o eroare. Actul normativ relevant este HG 396/2026, în timp ce HG 296/2026 privește eliberarea unui subprefect și nu are legătură cu finanțarea ONG-urilor.

Răspunsul lui Reșitnec confirmă două dintre vulnerabilitățile procedurii: vizibilitatea insuficientă și existența unor probleme de metodologie. Mai grav este că aceste neajunsuri sunt recunoscute după selecția beneficiarilor, nu remediate înainte de distribuirea banilor.

O schemă de 2,2 milioane de lei

Baza financiară a apelului este HG 396/2026, adoptată la 21 mai și contrasemnată inclusiv de Dan Reșitnec. Hotărârea pune la dispoziția Serviciului pentru suport strategic și cooperare cu mediul asociativ din cadrul SGG un total de 2,2 milioane de lei, împărțit în două linii bugetare de câte 1,1 milioane.

Banii pot fi folosiți pentru proiecte, studii, rapoarte, consultări, activități de guvernare deschisă și alte parteneriate cu mediul asociativ. Hotărârea permite încheierea unor acorduri de parteneriat sau contracte de finanțare și acordarea unor avansuri de până la 30%.

Rezultatele publicate pe pagina de anunțuri a SGG cuprind numele organizațiilor, denumirea proiectelor și punctajele. Nu sunt însă prezentate:

• bugetul cerut și suma aprobată pentru fiecare proiect;

• devizele detaliate;

• contractele sau acordurile de parteneriat;

• grilele individuale de evaluare;

• justificarea punctajelor;

• componența comisiei;

• declarațiile de imparțialitate și de evitare a conflictelor de interese;

• experiența experților propuși de organizațiile selectate.

În aceste condiții, afirmația SGG că a existat o „procedură competitivă” nu poate fi verificată independent în substanța sa. Publicul poate vedea rezultatul, dar nu și felul în care evaluatorii au ajuns la el.

Alina Gorghiu denunță „șobolanii” USR

Alina Gorghiu a susținut că valoarea proiectului câștigat de Asociația Noua Slovă ar fi de 500.000 de euro:

„Mândru tare domnul Dan Reșitnec, șeful SGG, fost șef de cabinet al lui Dominic Fritz. Să aud aplauzele!!! Ce a girat? Un concurs de proiecte câștigat de Asociația Noua Slovă, un ONG înființat în urmă cu doar două luni. Valoarea proiectului: 500.000 de euro.”

Aproximativ 500.000 de euro reprezintă ordinul de mărime al întregului program de 2,2 milioane de lei, în care au fost selectate mai multe proiecte.

Problema reală rămâne însă faptul că SGG nu a făcut publică suma acordată efectiv asociației. Gorghiu a atacat direct standardul dublu pe care îl atribuie USR:

„Ce va face acest ONG mai ieri născut pentru un munte de bani? Va coordona una dintre cele mai ample cercetări despre starea societății civile din România. […] Dar ei, cei din USR, nu au «șobolani», nu?! Sunt doar la restul partidelor.”

Un ONG fără trecut public, însărcinat să cerceteze societatea civilă

Asociația Noua Slovă figurează ca activă fiscal începând cu 1 aprilie 2026, cu sediul în comuna Colibași, județul Giurgiu. Nu are încă bilanțuri depuse, situație explicabilă prin data recentă a înființării.

Mai relevant pentru evaluarea proiectului este că nu pot fi identificate public activități anterioare, rapoarte, cercetări, parteneriate, o echipă de experți sau o metodologie proprie. SGG nu a publicat nici CV-urile persoanelor care ar urma să realizeze cercetarea.

Potrivit prezentării făcute de Reșitnec, proiectul presupune dezbateri în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța și Craiova și elaborarea unui raport național care să stea la baza unui dialog „mai matur” între cetățeni, ONG-uri și administrația publică.

La adresa asociației din Colibași figurează sau au figurat și societăți comerciale legate de activități de consultanță și management. Una dintre acestea, VGO & CO Antreprenor SRL, este asociată public cu Virginia Oprea. Costel și Virginia Oprea apar, de asemenea, în proiecte media sub denumirile Noua TV și Noua Media.

Sorin Ioniță: „Cum își dă USR cu firma-n cap”

Expertul în politici publice Sorin Ioniță a criticat atât termenul procedurii, cât și lipsa de experiență publică a câștigătorului:

„Dan Reșitnec e șeful SGG din mai, după plecarea PSD din guvern. În această calitate a patronat un bizar concurs de proiecte pentru ONG-uri lansat în 5 iunie cu termen 12 iunie, câștigat între alții de o organizație înființată în aprilie, deci cu două luni înainte.”

Ioniță a remarcat că organizația nu are pagină web și nu este cunoscută în mediul neguvernamental, deși ar urma să coordoneze „una dintre cele mai ample cercetări recente despre starea societății civile românești”.

„Ai fi zis că lui Reșitnec, fost șef de cabinet al lui Dominic Fritz la Timișoara, i-a picat în brațe vreo chestie moștenită de la lipitorile care au condus SGG înaintea lui și n-a mai putut-o da la întors. Dar nu, uite că el e chiar mândru de ispravă”, a scris Ioniță.

Data exactă a numirii lui Reșitnec la conducerea SGG este 27 aprilie 2026. El fusese anterior secretar general adjunct al Guvernului și a ocupat funcția de șef de cabinet al lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara. Reșitnec a condus și organizația USR Timișoara.

HG 396/2026 prevede că fondurile pot fi acordate și sub forma unor finanțări nerambursabile în baza Legii 350/2005. Această lege stabilește, ca regulă, un interval de 30 de zile între publicarea programului și termenul de depunere. În situații urgente, perioada poate fi redusă, dar nu sub 15 zile, cu obligații suplimentare de publicitate.

Termenul inițial de șapte zile este evident incompatibil cu aceste standarde dacă procedura a fost organizată ca finanțare nerambursabilă în sensul Legii 350. Chiar și intervalul rezultat după prelungire se află la limita minimă și ridică probleme de calcul și publicitate.

SGG ar putea susține că nu a organizat o procedură clasică în baza Legii 350, ci o selecție de parteneri potrivit HG 396 și unei proceduri operaționale interne.

Reșitnec admite că nu a verificat procedura: „M-am grăbit. Criticile sunt întemeiate”

După izbucnirea scandalului, Dan Reșitnec a recunoscut public că observațiile privind selecția organizațiilor sunt justificate și că nu a verificat în detaliu procedura înainte de a aproba lista asociațiilor eligibile.

„Da, au avut dreptate. Îmi dau seama că m-am grăbit când am avut încredere și n-am verificat în detaliu modul în care funcționează selectarea acestor organizații neguvernamentale. Nu caut scuze, e o lecție pe care o învăț din mers. Greșelile mi le asum la modul onest și vă asigur că învăț din ele și le repar”, a scris șeful SGG pe Facebook.

Reșitnec a precizat că lista anunțată nu reprezintă încă atribuirea unor sume concrete, ci doar declararea eligibilității organizațiilor pentru a implementa, împreună cu SGG, proiecte privind evoluțiile și transformările spațiului civic. Potrivit acestuia, bugetele urmează să fie stabilite separat, în etapa negocierii fiecărui proiect.

„La nivel de SGG există o procedură operațională clară, o grilă de evaluare, o comisie de evaluare formată din oameni cu experiență în SGG pe acest subiect. Mecanismul e simplu: se publică un anunț, se primesc proiectele, se evaluează după grilă și rămân eligibile cele care au un anume punctaj”, a explicat oficialul.

Șeful SGG a admis însă că regulamentul folosit este unul vechi și că procedura „poate și trebuie să fie îmbunătățită”. El a recunoscut atât promovarea insuficientă a oportunităților de finanțare, cât și ponderea prea mică acordată experienței organizațiilor participante.

„Modul în care SGG promovează aceste oportunități și informează sectorul neguvernamental, dar și cetățenii, trebuie cu siguranță să fie îmbunătățit. În plus, trebuie crescută în grilă importanța istoricului relevant al ONG-urilor în domeniul de derulare a proiectelor”, a afirmat Reșitnec.

Declarația confirmă că procedura a permis declararea ca eligibil a unui ONG înființat de numai două luni, fără ca lipsa unui istoric public relevant să reprezinte un impediment decisiv.

Potrivit lui Reșitnec, pentru fiecare asociație urmează detalierea proiectului prin note de fundamentare, stabilirea bugetului în funcție de activitățile propuse și, eventual, semnarea acordului de parteneriat.

„Voi trata acești pași cu rigoare, în mod special în ceea ce privește bugetele. Și voi semna doar acele acorduri care prezintă garanții de îndeplinire a obiectivelor programului aprobat, de altfel, prin legea bugetului de stat”, a susținut șeful SGG.

Acesta a mai anunțat că va consulta societatea civilă pentru modificarea regulamentului și că a dispus publicarea procedurii și a grilei de evaluare folosite. Documentele ar urma să permită verificarea criteriilor pe baza cărora Asociația Noua Slovă și celelalte organizații au fost declarate eligibile.

Explicațiile lasă însă fără răspuns, pentru moment, întrebările privind componența comisiei, punctajele acordate pentru fiecare criteriu, experiența echipelor propuse și sumele care ar putea reveni fiecărei asociații. În același timp, recunoașterea faptului că șeful SGG a aprobat lista fără să verifice în detaliu mecanismul de selecție amplifică semnele de întrebare asupra controlului exercitat la nivelul conducerii instituției.