Obiceiul care îți poate da glicemia peste cap. De ce crește zahărul din sânge și cum poate fi prevenit diabetul

Stilul de viață are un rol major în apariția diabetului zaharat de tip 2. Alimentația, lipsa mișcării, fumatul și stresul pot influența modul în care organismul controlează nivelul glucozei din sânge. În același timp, schimbarea obiceiurilor zilnice poate contribui la prevenirea sau întârzierea bolii.

Problema este una importantă și în România. Unul din zece români are diabet zaharat, iar aproape trei din zece, respectiv 28,1% din populație, au toleranță scăzută la glucoză, cunoscută și sub denumirea de prediabet, potrivit datelor Forumului Român de Diabet, conform Medicool.

Mai mult, numărul deceselor asociate diabetului este de două ori mai mare în România comparativ cu statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene.

Pentru persoanele cu rezistență la insulină, prediabet sau diabet zaharat, menținerea glicemiei în limitele recomandate este esențială. Pentru a înțelege de ce nivelul zahărului din sânge crește, este important să știm cum funcționează insulina și ce factori pot perturba acest mecanism.

Diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2 sunt boli diferite

Cele mai frecvente forme de diabet sunt tipul 1 și tipul 2, însă mecanismele prin care apar sunt diferite.

În diabetul zaharat de tip 1, sistemul imunitar atacă și distruge celulele din pancreas responsabile de producerea insulinei. În consecință, organismul produce foarte puțină insulină sau nu mai produce deloc.

Aproximativ 10% dintre persoanele diagnosticate cu diabet au această formă a bolii. Diabetul de tip 1 debutează frecvent în copilărie sau adolescență, deși poate fi diagnosticat și la adulți.

În diabetul de tip 2, pancreasul poate produce insulină, însă celulele organismului nu mai răspund eficient la acțiunea acesteia. Fenomenul este cunoscut drept rezistență la insulină.

Această formă de diabet este întâlnită mai ales la adulți. În ultimii ani, însă, numărul cazurilor diagnosticate la copii și adolescenți a crescut, pe fondul schimbărilor legate de alimentație, greutate și nivelul de activitate fizică.

De ce crește glicemia

La adulți, glicemia măsurată dimineața, pe nemâncate, se situează în mod normal în intervalul 70-100 mg/dl.

După masă, nivelul glucozei din sânge crește temporar. Creșterea poate fi mai pronunțată după consumul unei cantități mari de carbohidrați. În condiții normale, organismul intervine prin secreția de insulină, iar glicemia ar trebui să revină treptat la valorile obișnuite.

Problemele apar atunci când nivelul glucozei rămâne ridicat pentru perioade îndelungate. Această situație este cunoscută sub numele de hiperglicemie și poate fi asociată cu apariția diabetului.

Alimentația nu este singurul factor care influențează glicemia. Stresul poate determina, de asemenea, creșterea nivelului de glucoză din sânge.

Zaharurile rafinate, printre cei mai mari dușmani ai glicemiei

Consumul frecvent de zaharuri rafinate este unul dintre obiceiurile care pot afecta controlul glicemiei și pot contribui la creșterea riscului de diabet zaharat de tip 2.

Aceste produse pot favoriza acumularea kilogramelor în plus. Excesul ponderal este asociat, la rândul său, cu rezistența la insulină, hipertensiunea arterială, modificarea nivelului colesterolului și obezitatea.

Toți acești factori pot crește riscul apariției diabetului de tip 2.

Cercetările au evidențiat și o asociere între consumul de băuturi îndulcite și un risc mai mare de diabet. Legătura a fost observată inclusiv independent de efectele creșterii în greutate.

Ce se întâmplă în organism după ce mănânci zahăr

Nu toate zaharurile au același efect asupra organismului. Zaharurile prezente în mod natural în fructe, legume și produse lactate sunt consumate împreună cu alți nutrienți și pot fi absorbite într-un ritm diferit.

În schimb, zaharurile rafinate sau adăugate sunt introduse în alimente în timpul procesării. Acestea pot determina creșteri rapide ale glicemiei, iar organismul trebuie să producă o cantitate mai mare de insulină pentru a readuce nivelul glucozei în limite normale.

Printre cele mai cunoscute forme de zaharuri adăugate se numără zahărul alb, zahărul pudră și zahărul brun. În aceeași categorie intră diferite siropuri îndulcitoare, inclusiv siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză, siropul de agave și siropul de arțar.

Maltodextrina, utilizată în industria alimentară ca îndulcitor sau agent de îngroșare, este un alt ingredient care poate influența rapid nivelul glucozei din sânge.

Consumul ocazional al acestor produse poate face parte dintr-o alimentație echilibrată. În anumite situații, persoanele cu diabet pot avea chiar nevoie de băuturi dulci sau tablete cu glucoză pentru corectarea unui episod de hipoglicemie.

Zahărul se poate ascunde și în alimente care nu au gust dulce

Dulciurile și băuturile carbogazoase nu sunt singurele surse de zahăr adăugat.

Numeroase produse consumate zilnic pot conține cantități importante de zahăr fără să aibă neapărat un gust foarte dulce. Cerealele pentru micul dejun, unele iaurturi, ketchupul și diferite sosuri se numără printre exemple.

Citirea etichetelor alimentare poate ajuta la identificarea zaharurilor ascunse și la reducerea consumului excesiv.

Lipsa mișcării afectează modul în care organismul folosește insulina

Sedentarismul este un alt factor important asociat cu diabetul zaharat de tip 2.

Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și poate îmbunătăți sensibilitatea celulelor la insulină. Astfel, organismul poate utiliza mai eficient glucoza din sânge.

Atât exercițiile cardio, cât și antrenamentele de rezistență pot avea efecte benefice asupra controlului glicemiei în cazul persoanelor cu rezistență la insulină sau diabet zaharat de tip 2.

Mișcarea nu trebuie privită doar ca o metodă de slăbit. Activitatea musculară influențează direct modul în care organismul utilizează glucoza.

Fumatul poate crește riscul de diabet

Fumatul este asociat cu un risc mai mare de apariție a diabetului zaharat de tip 2.

Substanțele din fumul de țigară pot favoriza dezvoltarea rezistenței la insulină. În această situație, celulele organismului nu mai reușesc să utilizeze eficient insulina pentru a prelua glucoza din sânge.

Fumatul contribuie și la inflamația cronică și la creșterea stresului oxidativ. Aceste procese pot afecta metabolismul glucozei și pot accentua rezistența la insulină.

În plus, funcționarea celulelor pancreatice responsabile de producerea insulinei poate fi afectată.

Renunțarea la fumat poate contribui la reducerea riscului de diabet și a complicațiilor asociate bolii.

Stresul poate ridica nivelul zahărului din sânge

Stresul cronic poate afecta mecanismele prin care organismul controlează glicemia.

În situații stresante, corpul eliberează cortizol și adrenalină. Acești hormoni pregătesc organismul pentru o reacție rapidă și pot determina ficatul să elibereze o cantitate mai mare de glucoză în sânge.

În același timp, utilizarea glucozei de către anumite țesuturi poate fi redusă. Rezultatul poate fi creșterea glicemiei.

Stresul influențează riscul de diabet și indirect. În perioadele dificile, multe persoane tind să consume mai multe produse bogate în zahăr și carbohidrați sau să renunțe la activitatea fizică.

Aceste schimbări de comportament pot favoriza acumularea kilogramelor și apariția rezistenței la insulină.

Genele contează, dar stilul de viață poate influența riscul

Diabetul zaharat de tip 2 poate avea și o componentă genetică. O persoană cu rude apropiate diagnosticate cu această boală poate prezenta un risc mai mare.

Predispoziția genetică nu înseamnă însă că diabetul va apărea inevitabil.

Alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală, fumatul și nivelul de stres pot influența susceptibilitatea organismului la boală. Stilul de viață poate contribui la activarea sau inhibarea unor mecanisme asociate predispoziției genetice.

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției diabetului zaharat de tip 2, inclusiv în cazul persoanelor care prezintă un risc genetic mai ridicat.