„Nu ne mai ajung banii”: Adrian Negrescu explică de ce rămân românii "pe zero" înainte de salariu și ce pot face pentru a-și proteja bugetul

Tot mai mulți români se întreabă cum să își gestioneze banii într-o perioadă în care cheltuielile apasă tot mai greu asupra bugetelor familiale. Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că problema nu ține întotdeauna de nivelul veniturilor, ci și de modul în care sunt administrați banii. Într-o postare pe Facebook, acesta recomandă câteva reguli simple de organizare a bugetului, de la împărțirea salariului imediat după încasare până la constituirea unui fond pentru situații neprevăzute.

„Nu ne mai ajung banii. Ce ne facem? O întrebare pe care o primesc tot mai des pe stradă, la metrou, în magazine. Sunt tot mai mulți oameni care mă întreabă ce să facă”, a scris Adrian Negrescu.

Analistul susține că, deși în unele cazuri veniturile sunt într-adevăr insuficiente, dificultățile financiare pot fi agravate și de lipsa unor obiceiuri elementare de gestionare a banilor. În opinia sa, educația financiară ar trebui să înceapă cu organizarea cheltuielilor curente, nu cu promisiuni de îmbogățire rapidă prin investiții.

Prima regulă: împarte salariul înainte să îl cheltuiești

Una dintre recomandările lui Adrian Negrescu este ca banii să fie repartizați încă din ziua în care intră în cont. Chiria sau rata, facturile, alimentele, transportul și economiile ar trebui să aibă bugete distincte, astfel încât cheltuielile esențiale să nu intre în competiție cu achizițiile de moment.

Analistul amintește de obiceiul generațiilor trecute de a păstra banii în plicuri separate, fiecare destinat unei anumite cheltuieli. Astăzi, aceeași metodă poate fi aplicată prin intermediul conturilor bancare și al subconturilor create în aplicațiile financiare.

Ideea este simplă: dacă fiecare sumă are o destinație clară, riscul de a cheltui banii destinați facturilor sau altor obligații scade.

Cât ar trebui să pună deoparte un român din salariu

O altă regulă recomandată de Negrescu este economisirea unei părți din venit imediat după încasarea salariului, nu la sfârșitul lunii, când, de multe ori, nu mai rămâne nimic.

Analistul propune un reper de 10% din venitul lunar. La un salariu de 5.000 de lei, suma economisită ar fi de 500 de lei pe lună, respectiv 6.000 de lei într-un an.

Acești bani ar putea acoperi anumite cheltuieli neprevăzute și ar reduce nevoia de a contracta un credit de consum pentru fiecare problemă apărută.

Totuși, recomandarea nu poate fi aplicată în aceeași măsură de toate gospodăriile. Negrescu recunoaște că, pentru familiile cu venituri mici, care abia reușesc să acopere chiria, facturile și hrana, economisirea a 10% din salariu poate fi imposibilă.

Cafeaua, comenzile de mâncare și abonamentele uitate pot dezechilibra bugetul

Pentru a identifica locurile în care se pierd banii, analistul recomandă ca, timp de o lună, oamenii să noteze toate cheltuielile, inclusiv sumele mici.

Cafeaua cumpărată în fiecare dimineață, comenzile de mâncare, abonamentele nefolosite și achizițiile făcute din impuls pot părea nesemnificative separat. Adunate, însă, acestea pot ajunge să consume o parte importantă din bugetul lunar.

Negrescu nu recomandă eliminarea tuturor micilor plăceri, ci identificarea cheltuielilor care pot fi reduse fără a afecta semnificativ stilul de viață.

O altă metodă este amânarea cumpărăturilor neesențiale cu 24 de ore. Dacă dorința de a cumpăra un anumit produs persistă și a doua zi, achiziția poate fi reconsiderată. Dacă impulsul dispare, banii rămân în buget.

Cum pot reduce românii cheltuielile de zi cu zi

Economiile nu depind doar de achizițiile mari, ci și de produsele cumpărate frecvent. Potrivit analistului, alimentele și bunurile de uz casnic, precum cartofii, carnea, pastele, cafeaua, săpunul sau hârtia igienică, pot genera economii dacă sunt cumpărate la promoție ori în cantități mai mari, atunci când acest lucru este avantajos.

Negrescu recomandă și stabilirea unor limite clare pentru fiecare categorie de cheltuieli. Un buget definit de la începutul lunii poate ajuta la evitarea cumpărăturilor care depășesc posibilitățile financiare.

O atenție deosebită trebuie acordată și fondului de urgență, pe care analistul îl compară cu o centură de siguranță pentru familie. Ca reper, acesta ar trebui să ajungă la echivalentul a cel puțin unui salariu, obiectiv care poate fi atins treptat, prin economisirea unor sume săptămânale de 100-150 de lei, în măsura în care veniturile permit.

Un asemenea fond poate fi util în cazul unei reparații costisitoare, al unei facturi neobișnuit de mari sau al altor cheltuieli care nu pot fi amânate.

Capcana care îi ține pe mulți români pe loc financiar

Adrian Negrescu atrage atenția și asupra tendinței de a crește cheltuielile de fiecare dată când veniturile se majorează. O mărire de salariu poate aduce tentația unei mașini mai noi, a unui telefon mai scump sau a unor vacanțe mai costisitoare.

Dacă toate veniturile suplimentare sunt consumate, situația financiară nu se îmbunătățește semnificativ, chiar dacă salariul este mai mare. Analistul recomandă ca o parte din banii obținuți în plus să fie economisită, în loc ca întregul buget să fie adaptat noului nivel de venit.

Educația financiară nu poate compensa veniturile insuficiente

În același timp, Negrescu subliniază că disciplina financiară are limite. Familiile care trăiesc de la un salariu la altul nu pot rezolva toate dificultățile doar prin reducerea cheltuielilor.

„Educația financiară nu înlocuiește salariile decente, prețurile corecte la utilități sau o fiscalitate predictibilă”, a scris analistul.

Mesajul său vine într-un context în care presiunea cheltuielilor curente îi determină pe tot mai mulți oameni să caute soluții pentru a-și păstra echilibrul financiar. Organizarea bugetului, urmărirea cheltuielilor și constituirea unor economii pot oferi o anumită protecție, însă rezultatele depind de veniturile disponibile și de obligațiile fiecărei gospodării.

Pentru cei care își permit să economisească, recomandarea lui Negrescu este să înceapă cu următorul salariu, prin transferarea unei sume într-un cont separat. Chiar și economiile mici pot deveni utile în timp, cu condiția să fie constante și adaptate posibilităților reale ale fiecărei familii.