Nu mâncarea, ci mai ales modul în care combinăm alimentele poate influenţa riscul de boli cardiovasculare şi speranţa de viaţă (studiu)

Alimentaţia este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează sănătatea pe termen lung. Deşi numeroase studii au analizat efectele unor alimente sau ale unor tipare alimentare, în viaţa de zi cu zi oamenii consumă mesele ca ansambluri de alimente, nu produse izolate. Înţelegerea modului în care alimentele se asociază între ele ar putea oferi o imagine mai fidelă asupra relaţiei dintre dietă şi sănătate.

Un nou studiu a analizat alimentaţia adulţilor canadieni dintr-o perspectivă diferită. În loc să evalueze fiecare aliment separat, cercetătorii au folosit metode de inteligenţă artificială (AI) pentru a identifica grupurile de alimente care apar frecvent împreună în dietă şi au analizat modul în care aceste tipare alimentare se asociază cu riscul de deces, bolile cardiovasculare şi speranţa de viaţă.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea McGill din Canada şi a fost publicată în revista The Journal of Nutrition, citează News.

Metoda de cercetare

Autorii au analizat date provenite dintr-un studiu naţional privind alimentaţia populaţiei canadiene, ulterior corelate cu bazele de date medicale care conţin informaţii despre starea de sănătate şi mortalitate.

Pentru analiză, cercetătorii au folosit o metodă de învăţare automată (machine learning), un tip de iAI care identifică modele complexe în volume mari de date. Cercetătorii au analizat relaţiile dintre diferitele grupe de alimente pentru a vedea care dintre ele sunt consumate frecvent împreună. Ei au luat în considerare întreaga dietă a fiecărui participant. Modelul a evidenţiat doar cele mai puternice şi constante asocieri dintre alimente.

Pe baza acestor legături, cercetătorii au identificat mai multe grupuri de alimente care apăreau frecvent împreună în alimentaţia participanţilor. Fiecare dintre aceste grupuri a fost considerat un tipar alimentar distinct. Ulterior, pentru fiecare participant au calculat un scor care arăta în ce măsură alimentaţia sa se apropia de fiecare dintre aceste tipar

Analiza a identificat trei tipare alimentare principale

Primul s-a caracterizat printr-un consum ridicat de legume, leguminoase, produse din soia, supe, paste, orez şi uleiuri vegetale. Consumul de produse de tip fast-food era asociat negativ cu acest model alimentar.

Al doilea tipar a fost centrat pe băuturile îndulcite cu zahăr şi era însoţit de un consum redus de fructe. Acest model includea şi cereale rafinate şi gustări sărate, în timp ce apa, cerealele integrale, fructele întregi, iaurtul şi nucile erau consumate mai rar.

Al treilea tipar alimentar era specific unui mic dejun bogat în grăsimi şi includea grăsimi solide, cafea, zahăr, carne procesată, ouă şi produse precum clătitele sau vafele.

Rezultatele au arătat că participanţii care urmau cel mai îndeaproape modelul alimentar bogat în legume aveau un risc cu 51% mai mic de deces din orice cauză comparativ cu cei care aderau cel mai puţin la acest tipar alimentar.

Reducerea riscului de deces a fost de 59% în rândul femeilor şi de 48% în rândul bărbaţilor.

Acelaşi tipar alimentar a fost asociat şi cu un risc cu 45% mai mic de boli cardiovasculare. Pe baza modelelor statistice utilizate, cercetătorii au estimat că acesta s-ar putea asocia cu o speranţă de viaţă mai mare cu aproximativ 8,3 ani la femei şi cu 6,1 ani la bărbaţi.

În schimb, persoanele cu un consum ridicat de băuturi îndulcite şi un consum redus de fructe au prezentat un risc cu 31% mai mare de deces din orice cauză. La bărbaţi, această asociere a fost şi mai pronunţată, riscul fiind cu 39% mai mare. La femei, diferenţa nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.

Unde apare riscul

Modelul alimentar caracterizat printr-un mic dejun bogat în grăsimi nu a fost asociat semnificativ nici cu riscul de deces, nici cu riscul de boli cardiovasculare.

Rezultatele sugerează că nu contează doar ce alimente consumăm, ci şi modul în care acestea sunt combinate în alimentaţia de zi cu zi, acest aspect putând influenţa sănătatea pe termen lung.

Metoda utilizată ar putea contribui, în viitor, la elaborarea unor recomandări alimentare mai adaptate diferitelor categorii de populaţie şi la dezvoltarea unor strategii de prevenire a bolilor cronice.

Cercetătorii subliniază însă că studiul este unul observaţional. Prin urmare, rezultatele evidenţiază asocieri statistice şi nu demonstrează că un anumit tipar alimentar reduce direct riscul de deces sau prelungeşte durata vieţii. Autorii consideră că metoda trebuie validată şi în alte populaţii înainte de a putea fi utilizată pe scară largă.