Incidentul în care a fost implicată nava GAS LISBON s-a produs în Zona Economică Exclusivă a României, în largul Deltei Dunării, dar în afara mării teritoriale. Nava se afla într-un spațiu în care România are drepturi și competențe bine definite, fără ca acesta să facă parte propriu-zis din teritoriul național.
GAS LISBON, un transportator de gaz petrolier lichefiat aflat sub pavilion liberian, transporta peste 3.790 de tone de propan din portul egiptean Alexandria către Reni, în Ucraina. Incidentul a provocat avarii majore și un incendiu la nivelul suprastructurii. Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați de autoritățile române, trei dintre aceștia fiind răniți.
La 26-37 de kilometri de Sfântu Gheorghe
Punctul de reper indicat de toate instituțiile române este localitatea Sfântu Gheorghe din județul Tulcea, situată la vărsarea brațului cu același nume în Marea Neagră, în partea sudică a Deltei Dunării.
Autoritatea Navală Română a transmis că nava se afla la aproximativ 14 mile marine de Sfântu Gheorghe, echivalentul a aproape 26 de kilometri. Departamentul pentru Situații de Urgență și președintele Nicușor Dan au indicat însă o distanță de aproximativ 20 de mile marine, adică 37 de kilometri, DSU precizând și direcția: sud-est de Sfântu Gheorghe.
Din punct de vedere geografic, incidentul s-a produs în largul sectorului sudic al Deltei Dunării, în dreptul gurii de vărsare Sfântu Gheorghe. Sulina, menționată în unele relatări, se află mai la nord, la aproximativ 30 de kilometri în linie dreaptă de localitatea Sfântu Gheorghe. Portul Sulina a fost locul către care au fost transportați marinarii salvați.
Nava urma să intre pe Dunăre prin Canalul Sulina pentru a ajunge în portul ucrainean Reni, aflat în amonte. Acest lucru explică de ce destinația intermediară „Sulina” putea apărea în sistemele de monitorizare a traficului, în timp ce destinația comercială finală indicată de autorități era Reni.
De ce distanța față de localitate nu stabilește singură regimul juridic
Limita mării teritoriale nu se calculează direct de la centrul unei localități sau de la orice punct al plajei. Ea este măsurată de la așa-numitele linii de bază, adică linia celui mai mare reflux sau liniile drepte care unesc anumite puncte avansate ale țărmului și ale amenajărilor portuare.
Prin urmare, simpla informație că nava se afla la 14 mile marine de Sfântu Gheorghe nu permite, singură, stabilirea încadrării juridice. În acest caz, însă, DSU a precizat explicit că incidentul s-a produs în Zona Economică Exclusivă a României, iar președintele Nicușor Dan a afirmat că nava a fost lovită „în afara apelor teritoriale ale României”.
Apele teritoriale: parte din teritoriul României
Potrivit Legii nr. 17/1990, marea teritorială a României are o lățime de 12 mile marine, echivalentul a 22,224 kilometri, măsurată de la liniile de bază.
Apele maritime interioare, marea teritorială, fundul mării, subsolul și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României. Statul român exercită aici suveranitate, chiar dacă navele străine beneficiază, în anumite condiții, de dreptul de trecere inofensivă.
Limita exterioară a mării teritoriale este și frontiera maritimă a României. Dacă incidentul s-ar fi produs în interiorul acestei limite, implicațiile privind suveranitatea și securitatea națională ar fi fost sensibil mai grave.
Zona Economică Exclusivă nu este teritoriu național
ZEE începe dincolo de limita de 12 mile a mării teritoriale. Convenția ONU asupra dreptului mării permite o întindere de până la 200 de mile marine de la liniile de bază, însă în Marea Neagră limitele efective sunt stabilite prin acorduri și delimitări cu statele ale căror coaste sunt vecine sau situate față în față.
În această zonă România nu are suveranitate deplină asupra întregului spațiu, așa cum are în marea teritorială. Statul român dispune însă de drepturi suverane și jurisdicție în domenii precum explorarea și exploatarea resurselor naturale; protejarea și conservarea mediului marin; cercetarea științifică; construirea și protejarea platformelor și instalațiilor offshore; producerea energiei din apă, curenți sau vânt.
Celelalte state păstrează libertatea navigației și a survolului, precum și dreptul de a instala cabluri și conducte submarine, cu respectarea drepturilor statului de coastă.
La distanța indicată, locul incidentului s-ar putea afla și în zona contiguă a României, care se extinde până la 24 de mile marine de la liniile de bază. Zona contiguă nu înlocuiește ZEE, ci se suprapune peste partea sa apropiată de coastă și permite României să prevină sau să sancționeze anumite încălcări vamale, fiscale, sanitare ori privind trecerea frontierei. Confirmarea acestei încadrări suplimentare ar necesita coordonatele exacte ale navei raportate la liniile de bază.
De ce nu este corectă expresia „ape internaționale”
În limbajul curent, orice spațiu aflat dincolo de cele 12 mile ale mării teritoriale este numit uneori „ape internaționale”. Din punct de vedere juridic, formula este imprecisă.
Convenția ONU face diferență între marea teritorială, Zona Economică Exclusivă și marea liberă – high seas. Marea liberă cuprinde acele părți ale mării care nu sunt incluse în apele interioare, marea teritorială sau ZEE a unui stat.
GAS LISBON se afla dincolo de teritoriul României, într-un spațiu deschis navigației internaționale, dar aflat în ZEE românească. De aceea nu este corect să se afirme, fără explicații, că incidentul s-a produs „în apele internaționale”.
Ce competențe are România în acest caz
Faptul că incidentul s-a produs în afara mării teritoriale nu înseamnă că România nu avea responsabilități. Alerta a fost primită de MRCC Constanța, centrul român care coordonează operațiunile maritime de căutare și salvare în regiunea repartizată.
Convențiile maritime internaționale prevăd organizarea unor regiuni de căutare și salvare și a unor centre responsabile pentru coordonarea intervențiilor. Aceste regiuni nu coincid obligatoriu cu frontierele maritime și nu transformă zona respectivă în teritoriu al statului care conduce operațiunea.
MRCC Constanța a mobilizat navele SAR Apollo și SAR Artemis ale ARSVOM, precum și o navă de intervenție a Gărzii de Coastă. Elicopterul MAI nu a putut fi folosit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
SAR Apollo a evacuat toți cei 17 marinari. Două victime prezentau arsuri pe aproximativ 10-15% din suprafața corpului, iar o a treia avea plăgi multiple și hemoragie.
Riscuri pentru navigație și mediu
Nava transporta propan, o încărcătură inflamabilă care ridică în primul rând riscuri de incendiu, explozie și formare a unui nor de vapori. Nu este vorba despre un petrolier clasic încărcat cu țiței, ci despre un transportator de gaz petrolier lichefiat.
După evacuarea echipajului, incendiul continua la nivelul suprastructurii, iar nava rămânea ancorată. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a împiedica intrarea acesteia în derivă. Autoritățile au cerut celorlalte nave să păstreze o distanță de minimum trei mile marine (aproximativ 5,5 kilometri) față de locul incidentului.
Nu fusese confirmată o scurgere a încărcăturii sau o poluare marină. România are însă competențe directe privind protejarea mediului în propria ZEE, ceea ce justifică monitorizarea navei și luarea unor măsuri pentru limitarea riscurilor asupra litoralului, navigației și ecosistemului marin.
Pavilionul liberian rămâne relevant pentru investigația tehnică și juridică. În dreptul maritim, statul de pavilion are responsabilități importante față de navă, însă România poate participa la clarificarea incidentului în considerarea locului producerii sale, a operațiunii de salvare și a eventualelor efecte asupra mediului sau siguranței navigației.
Nu este automat un atac asupra României
Președintele Nicușor Dan a afirmat că nava „a fost lovită” și că incidentul este „cel mai probabil” legat de războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Autoritățile nu au stabilit însă dacă nava a fost lovită de o dronă, de o mină marină sau dacă incendiul a avut o altă cauză.
Chiar dacă se va confirma o acțiune ostilă, incidentul nu reprezintă automat un atac asupra teritoriului României. Locul se află în afara mării teritoriale, iar nava este sub pavilion liberian. În consecință, situația nu atrage prin ea însăși aplicarea articolului 5 al Tratatului NATO.
Tratatul se referă la un atac armat împotriva teritoriului unui stat aliat sau asupra forțelor, navelor ori aeronavelor unui stat membru, în condițiile geografice prevăzute de articolul 6. GAS LISBON nu este o navă românească sau a altui stat NATO. Un incident din ZEE poate genera însă consultări, măsuri de securitate și o consolidare a supravegherii fără a echivala automat cu un atac armat împotriva României.
Un avertisment pentru securitatea maritimă a României
Dincolo de încadrarea juridică, incidentul arată cât de aproape se pot manifesta efectele războiului din Ucraina de litoralul și de rutele comerciale ale României. Nava se îndrepta către Reni, port dunărean ucrainean vizat în repetate rânduri în cursul războiului.
Pentru România, situația implică monitorizarea traficului comercial către porturile ucrainene, detectarea minelor și dronelor maritime, protejarea rutelor de navigație și capacitatea de intervenție rapidă în cazul unor nave care transportă mărfuri periculoase.
Incidentul nu s-a produs lângă infrastructura Neptun Deep, perimetrul proiectului se află la aproximativ 160 de kilometri de țărm, mult mai departe decât poziția indicată pentru GAS LISBON. El readuce însă în discuție necesitatea protejării întregului spațiu economic exclusiv al României, inclusiv a platformelor, sondelor și conductelor offshore care vor căpăta o importanță strategică tot mai mare.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .