Muzeul Naţional al Ţăranului Român va putea fi vizitat în întregime, de duminică urmând a fi redeschis etajul instituţiei muzeale, prin expoziţia „Rânduiala vieţii”.
„După un îndelungat şantier de consolidare, început în 2016, şi după o vreme necesară primenirii, în aprilie 2025 a fost redeschis parterul muzeului, prin expoziţia „Legea creştinească”. Anul acesta, la aniversarea a 120 de ani de la înfiinţare şi a 30 de ani de la obţinerea premiului EMYA, redeschidem şi etajul, prin expoziţia „Rânduiala vieţii”. În sălile Triumf, Haina, Munca – focul, Munca – apa şi vântul, Laolaltă, Minorităţi, Locuire, Tipologii, Casa-n casă, Hrana care ne leagă, muzeografia iniţiată de Horia Bernea şi de echipa sa lasă poarta deschisă către înţelesurile unei rânduieli a vieţii pe care vizitatorul (re)învaţă, cu fiecare generaţie, să o recunoască”, transmite muzeul într-o postare pe Facebook, potrivit Agerpres.
Alte două expoziţii noi completează etajul: „Huţulii” în sala Minorităţi şi „Instrumente muzicale aerofone” în sala Tipologii.
„Huţulii” (sala Minorităţi) pune în dialog două comunităţi etnice din zona montană a judeţelor Suceava (Izvoarele Sucevei, Moldova-Suliţa, Paltinu, Ciumârna) şi Maramureş (Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea), care provin din acelaşi spaţiu cultural, dar au evoluat diferit ca urmare a convieţuirii cu populaţia autohtonă.
Rezultatele acestei conlocuiri se regăsesc în forme specifice de cultură materială, precum ouăle încondeiate, ceramica de Kuty, ţesăturile şi broderiile pline de culoare sau obiectele din lemn, dar şi într-un univers mitologic ce îi aduce în prim-plan pe solomonari, stăpânii balaurilor şi aducătorii ploilor.
„Instrumente muzicale aerofone” (sala Tipologii) aduce în atenţia publicului, prin intermediul obiectelor de patrimoniu, al fotografiilor de arhivă şi al imaginilor documentare, bogăţia şi diversitatea instrumentelor muzicale de suflat, precum şi semnificaţiile lor în cadrul comunităţilor tradiţionale.
Tipologia aerofonelor, varietatea şi rafinamentul elementelor decorative, complexitatea structurilor constructive şi diversitatea materialelor utilizate pentru realizarea lor, multiplele funcţii pe care aceste instrumente le îndeplinesc în viaţa comunităţii, precum şi contextele în care acestea sunt folosite (nunţi, botezuri, înmormântări, clăci, activităţi agricole, vânătoare, sărbători de iarnă sau ritualuri precum Jocul Căluşului) construiesc un parcurs fascinant.
***
Muzeul Naţional al Ţăranului Român continuă o tradiţie muzeală începută în 1875, odată cu iniţiativa lui Titu Maiorescu de a înfiinţa o secţie de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural, în cadrul Muzeului Naţional de Antichităţi.
Înfiinţat ca instituţie autonomă în 1906 şi găzduit, din 1912, în clădirea actuală, muzeul s-a afirmat ca un reper al culturii tradiţionale româneşti.
În 1996, muzeul a fost distins cu prestigiosul Premiu EMYA (European Museum of the Year), fiind singura instituţie muzeală din România care a primit această recunoaştere.
În urmă cu aproape un an (24 aprile 2025), muzeul a fost redeschis oficial, după un amplu proces de consolidare şi reabilitare, început în 2016, pentru reabilitarea instituţiei fiind realizate lucrări de structură, arhitectură şi instalaţii.
