Ministrul interimar al Economiei a fost întrebat duminică, la Digi 24, dacă consideră că este adevărat sau fals că în comunism România era o putere industrială. Irineu Darău a spus că, în mare parte, afirmația este una falsă, din perspectiva sa, afirmând că este vorba despre „o iluzie a autosuficienței unei economii”, conform Mediafax.
„Știți, acea iluzie pe care o mai au unii oameni și astăzi, a autosuficienței unei economii, că vorbim de cea românească sau atunci de comunitatea statelor care erau sub umbrela URSS, este o iluzie. Mai ales, astăzi avem nevoie de o economie integrată într-o economie europeană și globală”, a declarat Darău.
Acesta a povestit că a purtat o discuție cu cineva care a lucrat în domeniul industriei în acea perioadă, iar persoana respectivă i-a spus:
„«Știi, comuniștii erau foarte inteligenți, că mutau dintr-o parte în alta componente, echipamente și cumva construiau un camion sau altceva în 17 locuri din țară ca să dea de lucru la toată lumea»”, își amintește Darău.
Era competitiv ca preț?
„Prima mea întrebare a mea, venind din mediul privat a fost: „«Bine, dar era competitiv ca preț? Adică toată această mișcare de materie și de oameni ținea ca preț pentru export față de cei care făceau optim?» Acolo nu a mai existat răspuns”, a spus Darău.
Ministrul a precizat că el nu consideră că România a avut o industrie competitivă în comunism.
„Nu am avut o industrie competitivă și de aceea, pe lângă niște fenomene de devalizare, și de aceea a căzut industria imediat după anii 90, pentru că a fost momentul adevărului. Industria românească, cumva singură și dezvelită în fața competiției globale, a sucombat imediat.
Și de aceea combat astăzi și pe industria de apărare și pe alte industrie această abordare etatistă și autosuficientă și, aș spune, ultrasuveranistă. E o iluzie și o minciună că putem să producem totul în România doar pentru noi și eventual să fim competitivi în fața altora”, a declarat Darău.
„A existat, de-a lungul timpului, foarte multă nepăsare la unele companii ale statului”
El a mai spus că a existat, de-a lungul timpului, foarte multă nepăsare la unele companii la care statul român este acţionar, referindu-se concret la Şantierul Damen Shipyards Mangalia, unde statul este acţionar majoritar cu 51%.
„A fost foarte multă nepăsare de-a lungul timpului. Un exemplu foarte concret este Mangalia. La acest şantier unii şi-au întors ochii ani de zile, fără să le pese că acesta moare. Foarte predictibil, aş spune. A fost un parteneriat acolo, a început să scârţâie, a apărut şi un litigiu internaţional, dar în anumite industrii, complicate, fără prea multă mobilitate a cererii îţi dai seama când începe să scadă cererea şi când nu mai e foarte multă perspectivă. Nu înţeleg cum a putut fi lăsat acel şantier să ajungă în insolvenţă”, a spus Darău.
Potrivit acestuia, în momentul în care a ajuns ministru nu mai avea ce să facă în cazul şantierului din Mangalia. „Vorbim de circa o mie de angajaţi care au rămas, de costuri foarte mari, şi de pază, şi de funcţionare, şi de plata angajaţilor, pe care trebuia să le acoperi cu comenzi”, a explicat ministrul.
Manageri cu mandate „betonate”
El a menţionat, în context, că la unele dintre cele 47 de companii din subordinea ministerului, sunt manageri numiţi de câţiva ani, cu mandate „betonate pe patru ani, de cele mai multe ori contracte de mandat, cu indicatori (de performanţă – n.r.) foarte lax, care nu înseamnă mare lucru”.
Darău a adăugat că, în acelaşi timp, foarte multe companii sunt într-o zonă de interimat la nivel de management.
„Nu se finalizaseră concursuri şi, practic, ministrul trebuie să ia nişte decizii din pix pentru ca acele consilii de administraţie să aibă oameni şi să poată lua decizii. Ceea ce am făcut până la 31 martie, în primele trei luni de mandat, a fost să declanşez absolut toate selecţiile la toate companiile de stat. Apoi urmează paşii ilegali. Practic, nu mai există controlul ministrului sau al ministerului, totul se duce în zona AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice – n.r.). Se alege o firmă de recrutare şi în câteva luni se finalizează aceste selecţii”, a subliniat ministrul.
Acesta a precizat că, până la finalizarea selecţiilor, ca ministru are dreptul să facă numiri „pur temporare” la conducerile companiilor.
