Marea reconciliere dintre Franţa şi Maroc este pusă la încercare la Cupa Mondială

Noua armonie dintre Franţa şi Maroc va fi pusă la încercare joi seara, când cele două ţări se vor înfrunta în sferturile de finală ale Cupei Mondiale, la Boston, scrie POLITICO, citat de news.ro.

Relaţiile dintre Paris şi Rabat au fost rareori mai cordiale, după ce preşedintele Emmanuel Macron a recunoscut, în 2024, planul controversat al Marocului privind suveranitatea asupra Saharei Occidentale. În timpul unei vizite de stat la Rabat în acel an, Macron a salutat legătura profundă dintre cele două ţări, „care datează din vremuri imemoriale”.

Însă tendinţa poliţiei franceze de a interveni dur împotriva suporterilor de fotbal exuberanţi, alături de incidentele violente recurente după meciurile importante în care sunt implicate echipele franceze, precum şi vremea toridă de vară care afectează Franţa, contribuie la crearea unui potenţial focar de tensiuni în întreaga ţară.

Având în vedere comunitatea marocană numeroasă din Franţa – care numără cel puţin 1,7 milioane de persoane, conform datelor din 2019 – şi dificultăţile recente ale ţării în gestionarea celebrărilor de după meci, autorităţile au luat unele măsuri de securitate. Poliţia din Paris a interzis folosirea rachetelor de semnalizare şi a artificiilor în noaptea meciului, avertizând că „numeroase incidente  violente au loc în mod regulat în etapele finale ale marilor turnee de fotbal”.

 În luna mai, 20.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a sărbători al doilea titlu consecutiv al echipei Paris Saint-Germain în Liga Campionilor UEFA, ceea ce a dus la tulburări şi ciocniri între suporteri şi poliţie. Liderul de extremă dreapta, Jordan Bardella, a profitat de aceste violenţe pentru a da vina pe populaţia de origine imigrantă din Franţa.

Întrebat dacă meciul de joi seara prezintă vreun risc de securitate deosebit, ministrul de interne, Laurent Nuñez, a răspuns „la fel ca la orice meci” într-un interviu acordat săptămâna aceasta la televiziunea publică franceză.

Nuñez a dat asigurări că poliţia va fi „extrem de vigilentă în timpul sărbătoririi”, indiferent de rezultat, dar nu va interveni automat pentru a dispersa adunările publice. El a adăugat că aceeaşi abordare a fost utilizată şi pentru meciurile anterioare ale Franţei, menţionând totodată că meciurile prezintă, în general, un risc mai ridicat pe măsură ce turneele se apropie de etapele finale.

Publicaţia franceză Le Parisien a relatat miercuri seara că, în cadrul unor discuţii private, autorităţile au întocmit un document în care se menţiona: „Acest meci prezintă un risc crescut datorită caracterului său eliminatoriu şi mizei calificării în semifinale”.

„Legături umane profunde”

Franţa şi Marocul au legături deosebit de strânse de zeci de ani, modelate de statutul Marocului de protectorat francez din 1912 până la independenţa sa din 1956. Franţa rămâne unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Marocului, iar cooperarea în domeniul securităţii şi al serviciilor de informaţii a constituit de mult timp o piatră de temelie a relaţiei dintre cele două ţări – chiar dacă disputele politice au tensionat-o periodic.

În 2021, anchetele mass-media au susţinut că autorităţile marocane ar fi folosit programul spion Pegasus, de fabricaţie israeliană, pentru a viza telefoanele lui Macron şi ale altor oficiali francezi. Relaţiile au rămas reci după ce un cutremur devastator a lovit Marocul în 2023, când Rabat a refuzat oferta de ajutor din partea Franţei.

Manevra lui Macron privind Sahara Occidentală din 2024, care a aliniat Franţa cu Spania, SUA şi zeci de alte ţări din întreaga lume, a contribuit la atenuarea tensiunilor dintre cele două ţări – o chestiune importantă pentru Franţa, care urmăreşte cooperarea Marocului pe teme variind de la comerţ la migraţie.

Sahara Occidentală este controlată în mare parte de Maroc, dar suveranitatea Rabatului asupra teritoriului nu este recunoscută la nivel internaţional.

Legătura dintre Franţa şi Maroc se extinde până pe terenul de fotbal: căpitanul Franţei, Kylian Mbappé, şi căpitanul Marocului, Achraf Hakimi – foşti coechipieri la Paris Saint-Germain – sunt prieteni apropiaţi în afara terenului.

Întâlnirile anterioare dintre Franţa şi Maroc, inclusiv în semifinalele Cupei Mondiale din 2022, au dus la câteva arestări, dar nu au provocat tulburări publice majore. Meciurile importante ale Marocului din alte competiţii, precum Cupa Africii pe Naţiuni, s-au desfăşurat, de asemenea, în mare parte fără incidente în Franţa.

Un oficial al forţelor de ordine, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis, a declarat că eventualele îngrijorări s-ar concentra mai degrabă asupra posibilelor tensiuni dintre suporterii marocani şi membrii comunităţii franco-algeriene, având în vedere tensiunile diplomatice dintre vecinii nord-africani.

Un parlamentar de centru-stânga, care a vorbit, de asemenea, cu POLITICO sub condiţia anonimatului, a afirmat că se aşteaptă ca puternica extremă dreaptă din Franţa – care conduce în cursa pentru preşedinţia franceză din 2027 – să încerce să obţină avantaje politice din orice tulburări care ar putea apărea, aşa cum a făcut-o după finala Ligii Campionilor. „Fie că este vorba de Maroc, Algeria sau orice altă ţară africană, nu cred că le pasă de aceste distincţii”, a spus parlamentarul.

Dar ceea ce este poate cel mai frapant în legătură cu reconcilierea dintre Paris şi Rabat este faptul că chiar şi extrema dreaptă antiimigranţi este de acord. Comisia de prietenie franco-marocană din parlament este prezidată de Hélène Laporte, membră de rang înalt a partidului Rassemblement National (Reunirea Naţională, RN) al lui Marine Le Pen şi Jordan Bardella. Laporte a afirmat că „relaţia dintre Franţa şi Maroc este puternică şi durabilă”, descriind-o ca fiind construită pe „legături umane profunde şi o prietenie sinceră”.