Campania pentru subvențiile agricole din 2026 s-a tras pe linie moartă, iar bilanțul arată o schimbare de fond în agricultura românească. Aproape 10 milioane de hectare au fost înscrise la APIA, în timp ce numărul cererilor a scăzut vizibil, semn că terenurile se adună, încet dar sigur, în exploatații tot mai mari.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat finalizarea procesului, pe care l-a tratat drept o prioritate de mandat. Potrivit acestuia, au fost depuse 671.334 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare.
Datele spun o poveste interesantă, aproape pe dos față de reflexul clasic: mai puține cereri, dar mai mult teren declarat. Explicația vine din zona comasării, unde micile parcele, mai ales cele sub 5 hectare, încep să dispară din statistici, fiind absorbite de exploatații mai consistente. Pe scurt, agricultura se compactează, iar fermierii rămași în joc par să joace la scară mai mare.
„Această evoluție reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor, esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a punctat Tanczos Barna.
În culise, campania a însemnat un efort administrativ serios. Ministrul a ținut să mulțumească angajaților APIA, atât din structura centrală, cât și din teritoriu, pentru mobilizarea care a făcut posibilă închiderea la termen a procesului.
Termenul-limită pentru depunerea cererilor a fost 5 iunie 2026, o dată care nu a lăsat loc de prelungiri. După acest prag, ușa s-a închis definitiv pentru fermierii care nu au apucat să aplice, iar autoritățile au insistat anterior asupra importanței respectării calendarului pentru a nu pierde sprijinul financiar.
Pe fond, cifrele din acest an conturează o agricultură în tranziție: mai puțin fragmentată, mai concentrată și, cel puțin pe hârtie, mai pregătită pentru competiția mare.