Lucrările la 24 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan ar urma să fie finalizate în doi ani

Peste 23 de kilometri din Canalul de irigaţii Siret – Bărăgan ar urma să fie executaţi în următorii doi ani după ce a fost lansată procedura de achiziţii publice în vederea realizării investiţiei, parte din magistrala de apă care ar urma să deservească zonele agricole din Câmpia Română, inclusiv judeţul Buzău, proiect care ar putea rezolva problema despăgubirilor în perioadele secetoase şi a presiunii pe finanţele publice.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) atrage atenţia că schimbările climatice generează o serie de provocări, dar şi necesitatea adaptării continue a sectorului agricol la noile condiţii de mediu. Una dintre zonele ţării expuse fenomenului de aridizare şi deşertificare este sud-estul României, cu consecinţe asupra pierderii fertilităţii solului, potrivit Agerpres.

„Potrivit analizelor climatologice realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie şi datelor furnizate de organismele internaţionale de specialitate, anumite regiuni ale ţării, în special cele din sud, sud-est şi est, resimt mai pregnant efectele acestor evoluţii. Pentru menţinerea competitivităţii şi a stabilităţii producţiei agricole, investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii au un rol esenţial. Acestea contribuie la valorificarea potenţialului agricol al României şi la consolidarea capacităţii sectorului de a răspunde eficient variabilităţii condiţiilor climatice. Spaţiul Siret-Ialomiţa face parte din Câmpia Română şi are o suprafaţă de peste 700.000 ha, terenurile agricole reprezentând 87,5% din suprafaţa globala a spaţiului, din care arabil 86,2%, păşuni si fâneţe 8,5%, vii şi livezi 5,3%. Producţiile în zonă se regăsesc sub potenţialul agricol al zonei, în areale favorabile din punct vedere pedologic şi care recomandă culturi agricole în regim irigat cu randament superior”, a transmis, pentru AGERPRES, MADR.

Pentru a combate efectele secetei, cu scopul de a alimenta cu apă de irigaţii Câmpia Bărăganului, în perioada 1986-1987 a demarat proiectul aferent Canalului magistral Siret – Bărăgan, pornind de la râul Siret, între acumularea Călimăneşti din judeţul Vrancea, tranzitând judeţele Brăila şi Buzău, ajungând până la acumularea Dridu din judeţul Ialomiţa.

„Lucrările pentru Canalul Magistral Siret – Bărăgan au demarat în anul 1987, cu tronsonul 1, în lungime de 50 km, în judeţul Vrancea. Tronsonul 2, în lungime de 140 km, al cărui traseu urma sa străbată judeţele Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, nu a fost proiectat încă la faza de a fi pus în practică. Din cei 50 de kilometri de canal care ar fi trebuit sa fie construiţi în judeţul Vrancea, în etapa I, până în anul 1995, s-au finalizat şi recepţionat doar 5,710 km în aval de acumularea Călimăneşti, până la limita sudică a judeţului Vrancea, iar pe restul de 44,29 km au fost începute lucrări, dar aceste lucrări au fost sistate în mod repetat din cauza unei combinaţii de factori, inclusiv probleme tehnice, schimbări politice şi economice, preocupări legate de mediu şi impactul asupra comunităţilor locale”, informează MADR.

Aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol ar putea fi irigate în total, după realizarea canalului, beneficiile unei astfel de investiţii, atrage atenţia MADR, urmând să se reflecte atât prin reducerea cantităţii de energie electrică utilizată pentru pompare, cât şi prin diminuarea emisiilor de carbon.

„Canalul Magistral Siret Bărăgan poate asigura, fără pompare, pe modelul american, apa necesară pentru irigarea suprafeţelor agricole situate pe malul stâng al acestuia (cca. 80% din suprafaţă), iar prin pompare la înălţimi mici, a suprafeţelor agricole situate pe malul drept. Energia electrică necesară este de cca. 2/4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate. Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi, pe lângă cele 500.000 ha, încă cca. 200.000 ha care folosesc, în prezent, apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an şi o cantitate anuală minimă de emisii reduse de 21.416.500 tCO2/an. Din totalul suprafeţei de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 119.000 ha sunt deja amenajate pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare. Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine sporuri anuale de recoltă, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export”, apreciază instituţia.

Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost declarat infrastructura principală de irigaţii de utilitate publică şi a fost inclus în Programul Naţional de Reabilitare şi/sau Înfiinţare a infrastructurii Principale de irigaţii şi Infrastructurii de desecare şi drenaj.

„La aceasta dată, cu o valoare totală estimată de 330 mil. euro, a fost lansată procedura de achiziţie publică, Execuţie Lucrări, în evaluare a ofertelor, pentru obiectivul de investiţii, etapa I, tronson Km 0+000 – Km 23+372, pas important în implementarea unui proiect de mare anvergură, ce va contribui la dezvoltarea agriculturii sustenabile şi la creşterea rezilienţei la schimbările climatice, termenul preconizat pentru semnarea contractului fiind trimestrul trei al anului 2026 şi durata de realizare a execuţiei 24 luni. În cadrul acestui tronson, capacităţile şi lucrările principale prevăzute pentru punerea în funcţiune sunt următoarele: Priza Călimăneşti, Canalul Magistral Siret-Bărăgan, cu lungimea de 23,372 km, nod hidrotehnic Zăbrăuţi – 1 bucată, nod hidrotehnic Şuşiţa – 1 bucată, nod hidrotehnic Putna – 1 bucată, subtraversări de râuri mici – 12 bucăţi, subtraversări de râuri mari – 3 bucăţi, subtraversări de drumuri naţionale (DN) – 4 bucăţi, poduri construite în intravilan – 2 bucăţi”, precizează sursa citată.

Pe lângă nevoia de apă în perioadele secetoase, canalul de irigaţii ar mai putea rezolva o problemă financiară.

Unul dintre agricultorii recunoscuţi în judeţul Buzău precizează că investiţia ar putea pune capăt despăgubirilor pe care statul le acoperă în urma calamităţilor generate de lipsa precipitaţiilor.

„Rezolvarea problemei apei este un obiectiv îndrăzneţ şi benefic pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în agricultură, dar nu cred că se va ajunge în următorii 4-5 ani să se construiască întreaga reţea la care să se poată branşa agricultorul. Este un volum de muncă imens, investiţia este foarte mare şi trebuie timp. Este o investiţie care trebuia făcută de mulţi ani pentru că asigură stabilitatea celor care lucrează în acest domeniu şi se elimină tot ce înseamnă bani de la buget pentru calamităţi, în condiţiile în care este amenajat sistemul, dispare acea tendinţă, că trebuie să compenseze cineva pierderile. În condiţiile în care se udă, este amenajat sistemul de irigaţii, la nivel de Guvern dispare această presiune pe culoarul finanţelor publice”, a precizat, pentru AGERPRES, agricultorul Ion Enche.

Canalul de irigaţii Siret-Bărăgan este considerat o prioritate strategică pentru România, având un impact major asupra agriculturii, în scopul prevenirii aridizării unor regiuni. Ministerul Agriculturii apreciază că proiectul de infrastructură are un rol esenţial în îmbunătăţirea şi extinderea suprafeţelor irigate, oferind fermierilor posibilitatea de a iriga eficient şi economic, contribuie la creşterea randamentului agricol, asigurând o mai bună utilizare a resurselor disponibile şi va atrage investiţii, îmbunătăţind condiţiile economice în mediul rural.